24 Ianuarie- Mica Unire

 

Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.

După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.

Biblioteca vă ajută să vă programați pentru vaccinarea impotriva Covid-19

    

    Pe lângă serviciile de împrumut la domiciliu,  de asistență în găsirea informațiilor , servicii de multiplicare de documente și scanare, de acces la baze de date legislative, la sediul bibliotecii puteți să accesați și alte servicii disponibile.

    Dacă doriți  să utilizaţi platforma de programare pentru vaccinarea împotriva COVID-19, dar nu ştiţi cum, puteţi găsi tot suportul necesar la Biblioteca Comunală ”Augustin Cozmuța”, Cernești. 

   Bibliotecarul vă va ajuta să vă creaţi conturile necesare şi vă va oferi toate informațiile și îndrumările  pentru a accesa acest serviciu, în condiții de siguranță în conformitate cu situația actuală. 

 ROVACCINARE este  platforma națională de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19, unde, în această perioadă, se face înscrierea persoanelor din categoria de vârstă peste 65 de ani și a persoanelor cu boli cronice.

     Pentru a asigura condițiile de distanțare necesare, este indicat ca cei  care doresc să beneficieze de aceste servicii, să facă în prealabil o programare la numarul de telefon:     0764206306.

Adrian Pintea - „Glossă” de Mihai Eminescu (@Arhiva TVR)

Am fi săraci fără cărți, astfel că, o poezie interpretată frumos ajunge aproape de sufletul celor care o ascultă.

 Astazi, la aniversarea  lui Eminescu si totodata de Ziua Culturii Naționale, vă prezentăm poezia” Glossă”,interpretată de  marele actor Adrian Pintea

   Ne-ar plăcea să ne trimiteți și dumneavoastră, dragi părinți si profesori ,  înregistrări audio sau video ale copiilor recitatori pe adresa bibliotecii:  bibliotecacernesti@yahoo.com.  Le vom posta pe blogul  Bibliotecii Comunale ”Augustin  Cozmuța”, Cernești

Și nu uitați: învățând poezii, copilul își dezvoltă vocabularul și își îmbogățește imaginația.

171 ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

15  Ianuarie
 Expoziţie de carte dedicată poetului MIHAI EMINESCU și Zilei Culturii Naționale

Până pe data de 31 ianuarie 2020 puteţi vizita la Biblioteca Comunală ” Augustin Cozmuța ” din Cernești, expoziția de carte dedicată poetului Mihai Eminescu dar și Zilei Culturii Naționale.

Sunt expuse o parte dintre cele mai reprezentative publicaţii semnate de marele poet şi prozator român pe care le deține biblioteca comunei.

Mihail Sadoveanu citeste poezia "Sara pe deal" de Mihai Eminescu

Andreea Vasile - Pe langa plopii fara sot

Tudor Gheorghe Sara pe deal

Mari actori români recitând poezii de Mihai Eminescu (@Arhiva TVR)

15 ianuarie – Ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu - Ziua Culturii Naționale

  

    Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale a fost semnat în 6 decembrie 2010.

   Şi în alte ţări europene, Ziua Culturii Naţionale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte.

     Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

                    Mihai Eminescu

 

 Mihai Eminescu (1850-1889), poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, a fost considerat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

    A fost activ în societatea Junimea şi a lucrat ca redactor la Timpul. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.

     Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinţa din 25 ianuarie 1902, notează Agerpres.

   Mihai Eminescu a trecut la cele veșnice în data de 15 iunie 1889. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

---

”Eminescu ne cheamă azi să iubim limba română, să o cunoaștem temeinic și să o cultivăm cu iubire și respect, ea fiind Patria spirituală a identității și demnității noastre naționale.
– Patriarhul Daniel.

   ( Sursa - Basilica.ro )