.jpg)
Comuna Cerneşti este situată în sudul judeţului Maramureş, în depresiunea Copalnicului, la 32 km de municipiul Baia Mare, reşedinţa judeţului. Comuna Cerneşti este o poartă de intrare în Ţara Lăpuşului şi are în componenţa sa 7 localităţi: Cerneşti, Fânaţe, Ciocotiş, Trestia, Măgureni, Brebeni, Izvoarele. Comuna are un număr de 3.900 de locuitori şi este atestată documentar din anul 1424. Zona este deluroasă şi clima este blândă.Comuna Cerneşti a beneficiat de un program SAPARD pentru infrastructură. Astfel, un drum asfaltat, având o lungime de 19 km, va face legătura între Cerneşti, Ciocotiş şi Trestia
Ocupaţia de bază a locuitorilor este creşterea animalelor, pomicultura, agricultura şi apicultura. Există la Cerneşti şi un prestigios festival anual al apicultorilor. Acest festival se organizează în fiecare an, în ultima duminică din august, pe dealul Pietriş, unde se reunesc apicultori din toată ţara. La serbarea câmpenească se organizează standuri cu produse apicole, diferite întreceri între tineri şi se alege Miss Regina Mierii.
Datorită întinselor păşuni din zonă, predomină creşterea ovinelor, bovinelor şi cabalinelor, dar şi a porcinelor. Comuna dispune de numeroase păduri de stejar şi fag, având peisaje de o rară frumuseţe. În această zonă deluroasă cu climă blândă, pomicultura a cunoscut o mare înflorire încă din feudalism. Localitatea Brebeni, spre exemplu, purta denumirea “La Cireş”
Pomii fructiferi cultivaţi în zonă sunt: prunul, mărul, părul, cireşul. Pe suprafeţe mai mici se cultivă: vişini, gutui, piersici, caişi, nuci. În ultimii ani au apărut mici pensiuni turistice, foarte cochete, oferind turiştilor tot confortul.
În comuna Cerneşti, există firme prospere în domenii ca:
- Prelucrarea primară a lemnului
- Prelucrarea laptelui
- Terasit
- Andezit
- Textile
- Confecţii
Obiective turistice, resurse şi muzee:
La Valea Babei - băi având ape cu proprietăţi curative;
La Brebeni - apă minerală sulfuroasă;
La Trestia - calcedonia albastră - piatră semipretioasă;
Zona râului Bloaja, de un farmec deosebit, având un mare potenţial pentru dezvoltarea agroturismului,
Fondul de vânătoare pe Bloaja: mistreţ, urs;
Muzeul de artişti contemporani FLOREAN.
Imagini din zona
COORDONATE GEOGRAFICE
Comuna Cernesti este asezata in sudul judetului Maramures , in Depresiunea Copalnicului.
Comuna ,cu toate satele componente ( Cernesti-centrul de comuna, Finate, Brebeni, Magureni,Ciocotis, Trestia si Izvoare) se întinde spre est pâna la Dealul Pietrişului, în sud este strajuită de Masivul Preluca iar înspre nord pâna la Izvoarele Bloajei..
Aşezarile vecine comunei Cerneşti sunt:Copalnic -Mănaştur în sud cu satele :Preluca Veche, Ruşor si Vad,în vest comuna Şişeşti şi comuna Copalnic-Mănăştur cu satele Plopiş respectiv Lăschia şi Făureşti, la nord oraşul Cavnic şi com. Baiuţ, în est satele Costeni şi Cupşeni iar înspre sud –est Inăul,Borcutul şi Cufoaia care aparţin de Tg.Lapuş
. Faţă de reşedinţa de judeţ-municipiul Baia- Mare-Cernestiul se afla la o distanţă de 32 km şi la 14 km de oraşul Tg.Lăpuş,legătura cu aceste centre realizându-se prin drumul judeţean 182.
RELIEFUL
Relieful este format din dealuri, terase si lunci.
De la nord la sud Cerneştiul este străbătut de râul Bloaja care îşi are izvoarele în M-ţii Gutîi,munţi de origine vulcanica.
La intrarea în Copalnic –Mănăştur râul Bloaja se uneşte cu râul Cavnic şi apoi se varsă în râul Lăpuş.
CLIMA
Datorită aşezării sale în această zonă depresionară , asezarea are o climă continental- moderată cu nuanţă mediteraneană. Valorile medii anuale ale temperaturii variază de la –1grad Celsius pâna la 9 grade Celsius. Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor ajunge până la 750 mm.
VEGETAŢIA SI FAUNA
Străjuită de dealuri , străbătută de apele Bloajei, aşezarea prezintă o bogată vegetaţie specifică dealurilor şi o vegetaţie de luncă.Pe dealuri creşte alunul iar în pădurile de pe dealurile mai înalte întâlnim fagul în amestec cu stejarul, carpenul şi jugastrul.
Dintre animalele specifice acestei zone amintim vulpea, mistreţul, veveriţa,caprioara, iepurele, lupul. Dintre păsări , mai răspândite sunt: uliul, răpitoarele de noapte, rândunica, vrabia, cocostârcul,ciocănitoarea, piţigoiul, graurul .
SOLURILE
În zona versanţilor se găsesc soluri brune acide,montane,iar în zona depresionară sunt soluri podzolice.
POPULATIA
Factorii care au determinat o crestere sau o descrestere a populatiei satului Cernesti au fost: situatia social-istorica a localitatii, starea materiala a populatiei, progresul economic.
In trecutul indepartat numarul locuitorilor era scazut din cauza migratorilor, jafurilor acestora, bolilor, molimelor.
In 1566 se arata ca in Cernesti erau 25 inscrisi, acestia fiind de fapt capii de familie din sat:
1. Theodor Botha- voievodul
2. Fesethe Pasca
3. Michael Fesetho
4. Michael Chicio
5. Blasiu Duma
6. Relieta Petri Kiss-vaduva
7. Christoporus Kiss
8. Lucas Nyresi
9. Cosma Balas
10. Relieta Georgii
11. demetrius Kiss
12. Lucas Pop
13. Lucas Pop Alter
14. Petres Toma
15. Gregorius Chichio
16. Urbanus Chichio
17. Ladislau Temedus
18. Nicolaus Fesetko
19. Petrus Zoozok
20. Lucas Fesetko
21. Zahol Pop
22. Lucas Chichio
23. Tomae Nyresi
24. Blass Theodor
25. Petri Nyresi*
Daca fiecare familie avea cel putin 3-4 membri, rezulta ca numarul locuitorilor in acel an era de aprox. 100.
Primul recensamant general care a cuprins intreaga populatie a Transilvaniei este cel din anii 1784-1787 efectuat de imparatul Iosif al II-lea
In Cernesti situatia se prezenta astfel:
-nr de case-139
-nr. familii-140
-populatia totala-732
-nr. barbati-348
-nr.femei-384*
In sec al XIX-lea evolutia populatiei are loc odata cu dezvoltarea localitatii d.p.d.v. economic, politic si social cultural.
Astfel, in 1831-722 loc.
1869-958 loc.
1890-922 loc.*
In urma recensamantului din 1930 datele despre nr. locuitorilor arata astfel:
Nr. loc -936
Dupa etnie erau:-romani-886
-unguri-16
-germani-6
-evrei-28*
Dupa cel de-al II-lea razboi mondial recensamantul populatiei din 25 ian. 1948 ne prezinta urmatoarea situatie:
Total populatie-934 loc.
Barbati-465
Femei -469
In urma ultimului recensamant din anul 2002 nr locuitorilor satului Cernesti era de 834*.
* Stanoiu C Nicolae, Monografia istorico-etnografica a localitatii Cernesti, judetul Maramures, lucrare metodico-stiintifica pentru obtinerea gradului didacticI
EVOLUTIA ISTORICA A LOCALITATII CERNESTI PANA IN 1944
Prima atestare documentara a localitatii Cernesti a aparut in anul 1424 sub numele de Charnakapolnok.
Numele localitatii provine din cuvantul „cerne” din limba slavona, care inseamna apa noroioasa , de la un izvor cu apa minerala din zona a carui mal are o culoare inchisa.
Dupa 1424 numele localitatii va cunoaste unele schimbari:
1424- Charnakapolnok
1427-Csernatopoly
1475-Chernakapol
1553-Cernica Kapolnok
1566-Chana Kapolnok
1567-Chiarna Kapolnok
1583-Chyarnafalva
1602-Czarnafalva
1603-payus Csyarna Kapolnok
1609-Chiernes Charnafalva
1630-Czyernefalva
1650- Csenefalva
1733-Csernafalu
1750-Csernesty
1800-Csernefalva, Cernesti
1808-Csernesty
1850-Csernyesti
1854- Csernefalva, Cernesti
In anul 1566 Cernestiul a fost mentionat ca o localitate apartinatoare domeniului Cetatii Chioarului, o localitate romaneasca, dupa cum arata textul Urbariului . In anul 1876, cand districtul romanesc al Chioarului a fost desfiintat, localitatea Cernesti a trecut in cadrul plasei Copalnic Manastur, judetul Satu-Mare.
Subzistenta asigurata de produsele propriei gospodarii a reprezentat trasatura esentiala a societatii feudale romanesti.Din acest motiv ocupatiile locuitorilor unui sat erau diverse. Intalnim in lumea rurala medievala agricultori, crescatori de animale, apicultori si mestesugari. Locuitorii satului Cernesti se inscriu si ei in acest spectru ocupational. La sfarsitul sec. al VI-lea si in sec. al VII-lea intalnim in aceasta localitate : agricultori(graul ocupa primul loc in cadrul cerealelor cultivate), crescatori de animale, lemnari, rotari, dulgheri, pietrari, blanari, cojocari, tesatori, morari...
Instaurarea dominatiei habsburgice a adus in Transilvania si implicit in Cernesti importante modificari de ordin economic, social, politic si cultural. In primul rand-datorita unor necesitati economice sporite-au crescut si contributiile supusilor , incalcand astfel sumele fixate de Diploma Leopoldina din 1691.Diplomati dar si strategi, austriecii au intuit ca in Transilvania, unde religia si biserica detineau un rol important in viata social-culturala a comunitatii, o modalitate de instaurare si mentinere a stapanirii lor, poate fi atragerea romanilor ortodocsi la catolicism, metoda aplicata cu succes si in alte regiuni subordonate. In acest context Cernestiul este mentionat la sfarsitul sec.al VIII-lea ca apartinand grofului Teleki Karoly.
Situatia locuitorilor dar si complexitatea structurii sociale a localitatii Cernesti in sec. al VIII-lea este ilustrata de recensamantul efectuat la 1784-1787. Conform acestui recensamant, din 344 barbati, 168 erau tarani iobagi si jeleri, 108 nobili.
Tot din acest document aflam ca in Cernesti erau 139 case , 140 familii, 732 locuitori. Satul avea 2 preoti si nici un functionar.
Pentru acest secol, in majoritatea satelor romanesti putini erau cei care stiau sa scrie si sa citeasca. De cele mai multe ori preotul era singurul stiutor de carte.
In contextul reformelor initiate in sec. al VIII-lea in Imperiul habsburgic interesul pentru educatie este in crestere. Cu toate acestea, in lipsa unor dovezi sau documente istorice abia un secol mai tarziu, respectiv in anul 1836 apare o prima mentiune despre existenta unei scoli la Cernesti. Aceasta scoala era frecventata de un numar de 45 elevi. Peste un deceniu si jumatate s-a construit si primul local de scoala prin contributia satenilor. Aceasta cladire era compusa dintr-o sala destinata tinerii cursurilor si doua incaperi folosite drept locuinta de invatator.
Teodor Bota, primul invatator mentionat, a functionat la aceasta scoala intre anii 1882-1929. Elevilor le erau predate cunostinte din discipline ca : religia, istoria biblica, „cetitul”, gramatica, calculatiunea, istoria patriei.
Conditiile in care se desfasura activitatea de predare- invatare erau vitrege, materialul didactic era redus sau inexistent.
Secolul al XIX-lea a adus cu sine pe langa criza feudalismului si tendintele Curtii de la Viena de a-si intari dominatia economica , politica si culturala asupra Transilvaniei.Inceputa cu secolul trecut , odata cu Inochentie Micu-Klain, continuata apoi cu miscarea Supllexului si Scoala Ardeleana, lupta de eliberare nationala a romanilor transilvaneni a continuat si in sec. al XIX-lea si a gasit aderenti si intre locuitorii Cernestiului. Un important rasunet au in zona Revolutia romana de la 1848-1849 dar si evenimentele premergatoare acesteia.In aceasta perioada premergatoare revolutiei au circulat si au fost citite poporului manifeste precum „Fratilor romani”, „Proiectul de Constitutiune”, „Provocatiunea” lui Barnutiu, „Chemarea ”lui Aron Pumnul la Adunarea de la Blaj. Comuna Copalnic Manastur a trimis ca delegat pe preotul Ioan Dragomir.
In septembrie 1848 Regiunea Chioarului s-a transformat intr-un punct de sprijin al romanilor din comitatele vecine. La 2 km de localitatea Cernesti, in satul Finate, s-au adunat conducatorii revolutionari locali in 4 octombrie pentru a hotari autonomia districtului. Confruntarea cu autoritatile a devenit iminenta. Aceasta confruntare s-a incheiat abia la 3 noiembrie cand apararea Chioarului cedeaza, ultima pozitie de aparare fiind Dealul Pietris.
Urmarile Revolutiei de la 1848 au afectat in mod pozitiv si localitatea Cernesti. Datele pe care le avem din anii care au urmat revolutiei indica un progres mai mare sau mai mic in agricultura , mestesugarie dar mai ales in domeniul demografic. La recensamantul din anul 1900 populatia Cernestiului atingea cifra de 924 locuitori.
Structura ocupationala a populatiei Cernestiului la inceputul sec. XX se prezinta astfel: 403 tarani,13 persoane lucrau in industrie,13 persoane in domeniul creditului si a comertului, liberi producatori erau amintite 3 persoane,11 slugi de casa, 1 arendas , 3 zilieri,197 mici proprietari, 16 muncitori, 1 fierar, 2 cizmari, 6 morari, 2 carciumari.
Din punct de vedere confesional , situatia este oarecum in acord cu situatia intregii Transilvanii: 878 greco-catolici, 1 ortodox si 45 iudei.
A fost o perioada prospera pentru locuitorii Cernestiului, afirmatia fiind sustinuta de faptul ca din cele 229 case existente la 1900, una singura era din chirpici, restul din lemn, si tot in aceasta perioada a fost construita si biserica din sat din piatra si calcar.
A urmat apoi primul razboi mondial in contextul adancirii crizei din Imperiul Austro-Ungar. Mersul razboiului nemultumea masele populare care luptau contra fratilor romani.In primul razboi mondial din Cernesti au participat peste 50 tarani, dintre care 7 nu s-au mai intors.Media de varsta a celor jertfiti a fost de 27 ani. Acestia au fost : Zahan Vasile, Craciun Timofie, Bota Chelement, Cozmuta Ioan, Pinte Alexandru, Vasutiu Alexandru, Onise Ioan.
Dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar si aparitia oportunitatii unirii tuturor romanilor au fost evenimente cu aplomb pozitiv pentru romani in anul 1918. La 30 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul National Roman Central, ca organ central care sa coordoneze activitatea in scopul unirii romanilor.
Dupa ce la 3 noiembrie 1918 s-a dat ordinul infiintarii Consiliilor Nationale Comunale si a garzilor nationale locale la 21 noiembrie 1918 in ziarul „Romanul” era publicata convocarea Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia.
Au loc din nou adunari in care se desemneaza delegati pentru Marea Adunare.La Tirgu-Lapus a avut loc in 25 noiembrie o astfel de adunare. Printre delegatii desemnati s-a numarat si Pintea Simion a lui Partenie din Cernesti. Desi proclamata Unirea, autoritatile maghiare potrivnice acesteia i-au asteptat pe delegatii lapuseni cu arme si gloante . Nu a fost un caz singular in Transilvania.
Unirea a insemnat nu numai formarea statului national roman ci si schimbarea cadrului social, economic, politic si cultural pentru romani.
Dupa razboi, localitatea Cernesti avea in continuare o economie preponderent agrara, situatia grea a taranilor s-a ameliorat abia prin reforma agrara din 1921. Prin aceasta reforma pamantul mosierilor era numai partial expropiat, s-au acordat loturi de pamant numai unei parti a taranilor si s-a mentinut o masa mare de tarani nevoiti sa munceasaca pe marile exploatari agricole.
In satul Cernesti improprietaririle si exproprietaririle s-au facut pe baza legii de reforma agrara din Transilvania, Banat si Maramures (30 iulie 1921).
In perioada interbelica ocupatiile de baza ale locuitorilor Cernestiului au fost: cultura plantelor, cresterea animalelor, cultura pomilor fructiferi si chiar albinaritul.
Prin Dictatul de la Viena , 30 august 1940, partea de nord-vest a Transilvaniei era anexata Ungariei hortyste. In acest teritoriu se instaureaza administratia maghiara. Cea mai aberanta masura a acestei administratii a fost introducerea obligativitatii limbii maghiare in administratie, scoala si in institutiile publice.
Pentru a creiona situatia localitatii Cernesti in aceasta perioada, in lipsa materialului arhivistic, s-a folosit marturia orala a localnicilor. Conform acestor marturii satul s-a aflat sub ocupatia trupelor ungare si germane erau cazate la scoala si in casele mai mari. Populatia era cea care contribuia la intretinerea trupelor stationate aici. Contributia cetatenilor consta in livrarea cerealelor si in special a cailor pentru armata.
La sfarsitul anului 1944 „ armata eliberatoare” ajunge si in Cernesti.Dupa eliberare si aici incepe procesul de reorganizare a satului pe baze noi: politia este reorganizata insa refacerea economica era cu mult mai greu de realizat. Mentinerea armatei hortyste a diminuat capacitatea economica a satenilor. O noua reforma agrara initiata in martie 1945 conduce la urmatoarea situatie: 45 gospodarii cu sub 1 ha pamant, 57 gospodarii care aveau 1-2 ha , 29 gospodarii cu 2-3 ha, 29 gospodarii cu 3-4 ha, 20 gospodarii cu 4-5 ha, 53 gospodarii cu peste 5 ha.
Desi anevoioasa la inceput, reabilitarea economica a satenilor va progresa treptat.
Momente ale dezvoltarii invatamantului si culturii in localitatea Cernesti
1.INVATAMANTUL
Despre o anume viata culturala in localitatea Cernesti nu s-au gasit marturii concrete pana in anul 1848. Se aminteste prin 1661 de existenta unui sfat de obste format din cei mai vrednici sateni care se tinea dumineca la umbra unui arbore frumos, vara, iar in zilele de iarna in casa judetului sau in casa satului.
In perioada feudalismului dezvoltat(sec.XV-XVIII) , in Maramures scolile functionau pe langa manastiri si biserici. Biserica avea rol de centru cultural, in acest locas aparand primele carti religioase.
In anul 1848, atat cultura cat si invatamantul iau un avant deosebit.
In perioada 1870-1880 este construita biserica din sat, din piatra,inaugurata in anul 1872, avand trei clopote turnate la Pesta.
In secolul al XIX-lea,apare deci, o noua indeletnicire pentru locuitori, aceea a cioplitorilor in piatra. Cioplitorii din Cernesti erau vestiti in imprejurimi si in zona Lapus prin confectionarea „casitelor” de fantana si a pietrelor de rasnita.
In ceea ce priveste participarea cernestenilor la cele mai mari evenimente istorice ale tarii amintim participarea a 50 tarani la primul razboi mondial si participarea unui cernestean la Marea Adunare de la Alba Iulia. La terminarea primului razboi mondial, din cei 50 tarani participanti , 7 au cazut pe front, in cinstea lor ridicandu-se un monument al eroilor in centrul comunei.
Inca de la sfarsitul sec al-XVIII-lea se dezvolta invatamantul confesional, permitandu-le romanilor din Transilvania sa infiinteze scoli. Prin urmare, si in satul Cernesti se construieste in 1850 ,prin munca voluntara a satenilor, primul local de scoala unde invatau copiii din Cernesti, Brebeni, Magureni, primul obiect de studiu fiind religia.
Primul invatator a fost Teodor Bota. In anul scolar 1891-1892 erau inscrisi 53 elevi iar in anul scolar 1893-1894 erau 92 elevi din care, doar 35 au promovat scoala ceilalti nu au promovat avand peste 110 absente.
Despre anul 1897 se gasesc date privind desfasurarea Reuniunii invatatorilor din Protopopiatul Copalnic Manastur. Subreuniunea de la Cernesti a avut loc in data de 22 mai 1898.
Studiile si materiile propuse scolii pe anul 1897-1898 erau: Religia, Istoria Bibliei, Limba materna, Istorie, Geografie, Limba maghiara, Declamatul si Cuvantul.
In ceea ce priveste cultura , incepand cu anul 1908 s-au gasit primele mentiuni privind legaturile cernestenilor cu ASTRA, privind unele activitati care sa duca la „iluminarea romanilor”.In 1908 este amintit ca membru Ioan Dragomir, preot in Cernesti.
In 1910 exista o agentura a ASTRA care avea o biblioteca de40 volume. Aici au fost tinute doua prelegeri poporale de dr. Ioan Olteanu, avocat, „Despre Asociatiune, mijloacele si scopul ei” si de dr. G. Buzura, „Despre legi si aplicarea lor”.
Activitatea scolii se interfereaza cu activitatea culturala, astfel ca in 1820, la 21 noiembrie a avut loc la Cernesti adunarea subsectiei invatatorilor din plasa Copalnic Manastur. Se arata ca a fost tinuta disertatia „Despre portul popular”, „Tratat practic despre Moldova”, tinut la geografie, iar la istorie invatatorul Teodor Bota tine lectia”Bassarab-voda si A. Basarab”.
In 1923 se infiinteaza Biblioteca Scolara in urma unei adrese de la Revizoratul Scolar al judetului Solnoc-Dobaca, la care erau alaturate „interzicerea folosirii la sezatori si la adunarile cercurilor culturale cuvinte injositoare la adresa strainilor”.
Din activitatea despartamantului ASTRA Copalnic Manastur aflam ca in Cernesti s-au tinut urmatoarele prelegeri poporale:
- „Urmarile procesurilor, luxului, risipei si urei”
- „Despre economie”
Si la Finate invatatorul Teodor Bota tine o serie de prelegeri.
In Cernesti s-au tinut la 20 mai 1929 trei reprezentatii teatrale cu piesele:
-„S-a stricat lumea”
-„Ruga de la Chisatau”
-„Dusmanii”.
Dupa o laborioasa activitate la catedra , de 47 ani, invatatorul Teodor Bota este sarbatorit in mod festiv si va preda stafeta colegului sau mai tanar, Pintea Simion din Cernesti.
Deoarece efectivele scolare erau in crestere este numita invatatoare si Bota Elena. In acel an, 1930, erau inscrisi 86 elevi.
Un aspect al vietii satului Cernesti, va fi analizat in coloanele ziarului „Chioar” de invatatoarea Elena Bota, prin articolul „Obiceiuri frumoase ce se pierd”.
Pe parcursul anilor efectivele cresc, astfel ca,la inceperea celui de-al II-lea razboi mondial frecventau scoala 110 elevi, pregatiti de 6 cadre didactice.
Dupa razboi activitatea scolii va fi reluata in 1945, ca urmare a activitatii deosebite a directorului ei, Pintea Simion.
In 1958, prin votarea Contributiei voluntare a fost aprobata suma de 12000 lei, care, impreuna cu contributia de pe 1957 sa procure pentru sat un dinam si un motor pentru electrificarea satului, construirea unei lemnarii la scoala, amenajarea unei sali pentru un camin cultural.
In acelasi an se va incepe construirea unei noi aripi la localul vechi al scolii, va avea loc inaugurarea caminului cultural si a gradinitei.
Tot dascalii vor fi aceia care vor contribui la pastrarea unor obiceiuri locale vechi prin antrenarea tinerilor din Cernesti la organizarea unor actiuni culturale desfasurate la Caminul Cultural si Biblioteca Comunala .
2.BIBLIOTECA COMUNALA CERNESTI
Biblioteca Comunala Cernesti a luat fiinta in anul 1962 si a avut de-a lungul anilor mai multi bibliotecari. Pe cand biblioteca apartinea doar scolii, dascalii erau cei care se ocupau de ingrijirea colectiilor, imprumutul cartilor, evidenta lor.
Dupa ce a primit statutul de biblioteca publica, prima bibliotecara a fost Cozmuta Ana (1964-1971), ea fiind cea care a inceput aranjarea cartilor existente, dupa normele clasificarii zecimale universale, care incepea sa se foloseasca in toate bibliotecile din tara.
Sediul bibliotecii este - inca de la infiintare- in cladirea Caminului Cultural si dispune de doua sali.
Din1975 pana in1980 biblioteca era deschisa de doua ori pe saptamana. Incepand cu 1990, dupa caderea regimului comunist din Romania, biblioteca a capatat un nou statut.
Avand un program normal de 8 ore in fiecare zi la dispozitia publicului, prin actiunile desfasurate in acest lacas de cultura, prin varietatea colectiilor si a tuturor mijloacelor de informare , toti locuitorii comunei Cernesti au acces la cele mai noi informatii din toate domeniile.
De-a lungul anilor principalele obiective ale acestei institutii au fost: imbogatirea fondului de carte, atragerea locuitorilor comunei la lectura prin organizarea unor actiuni cu cartea( lansari de carti, intalniri cu scriitori, sezatori literare, aniversari , simpozioane s.a.)
Din 1990 pana in anul 2009 s-au achizitionat peste 4000 volume, care au avut o contributie majora la imbogatirea fondului de carte , acesta ajungand la un numar de 9972 vol.
Colectiile bibliotecii contin carti din literatura romana, literatura universala, tehnica, arta, istorie, stiinte sociale, stiinte exacte si multe carti cu caracter enciclopedic care satisfac gusturile tuturor cititorilor
de lectura si informare.
EROII CAZUTI IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL DIN LOCALITATEA CERNESTI
ZAHAN VASILE-cazut la Iancov in 3 nov. 1914, 25 ani
CRACIUN TIMOFIE-cazut in Galitia in 26 nov.1914
la 26 ani
BOTHA CHELEMENT-cazut in 28 iulie 1915 in
Rusia la 26 ani
COZMUTA IOAN-cazut in 3 martie 1916, in Serbia ,19 ani
PINTE ALEXANDRU-cazut in 20 aprilie
1916, in Serbia,43ani
VASUTIU ALEXANDRU-cazut in 20 aprilie 1916
in Tirol, 18 ani
ONISE IOAN-cazut in 9 iulie 1917, la Posea, 32 ani
EROII CAZUTI IN CEL DE-AL II-LEA RAZBOI MONDIAL DIN LOCALITATEA CERNESTI
PINTEA TIMOFIE
PINTEA ALEXANDRU
COZMUTA NUCU
BOTA ALEXANDRU
POP GRIGORE
VASUT VASILE
COZMUTA IOAN
PINTEA VASILE
PINTEA ILIE
PINTEA ALEXANDRU
ONISE STEFAN
MAGUT IOAN
Note bibliografice
1. Suciu Coriolan, Dictionar al localitatilor din Transilvania, vol. I , Ed. Academiei, Bucuresti, 1968,p 133
2.Stanoiu C, Nicolae, Monografia istorico-etnografica a localitatii Cernesti, Judetul Maramures, lucrare metodico-stiintifica pentru obtinerea gradului didactic I , p 24
3.Prodan David, Iobagia in Transilvania in sec. al XVI-lea, Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1967, vol.II, p 175
4.*** Buletinul statistic al Hungariei, 1900, vol.I,p442.
5.Stanoiu C.Nicolae, Op.citate, p31.
6.Ibidem,p47
7.Ibidem, p51
8.Ibidem, p 12
9.Ibidem p97-103.
10.Ibidem, p62
11.Ibidem, p62
12. Ibidem, p64
13. Ibidem, p15
14. Ibidem p65
15. Ibidem, p15
16. Ibidem ,p66
17.Marturie data de Bota Ioan din Cernesti, nr.173( veteran de razboi)
18.*** Desavarsirea unificarii statului national roman.Unirea Transilvaniei cu vechea Romanie, Ed.Academiei, Buc. 1968, p388
19. Stanoiu C Nicolae, op. citate, p73
20.Ibidem, p87
21. Ibidem, p89-92
22.Prodan David, Opere citate
23.Kadar Iosif, Opere citate
24.Colectia de documente vechi a Scolii Generale Cernesti
25.Arhivele statului
26.Ibidem
27.Biblioteca Judeteana Maramures-Fondul documentar special
28. Ib.
29. Ib.
30. „Transilvania” nr.10-11
31. „Chioar” anul I
Partea cu evolutia istorica a localitatii Cernesti a fost intocmita de prof. Florean Livia-Sc. Cernesti
