luni, 15 ianuarie 2018

    

Mihai  Eminescu- omagiat  la Biblioteca Comunala ”Augustin  Cozmuta”, Cernesti

  Ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu este cinstită în toate oraşele ţării, însă cu atât mai mult acolo unde Eminescu şi-a purtat paşii, inspirându-se din frumuseţile locului. 
    La ceas aniversar, opera şi personalitatea acestuia sunt evocate  în cadrul instituţiilor de cultură si în instituţiile de învăţământ, acolo unde elevii, avizi de cunoaştere, participă la numeroase manifestări cu caracter cultural.
  Azi-  15  ianuarie-  si la Biblioteca  Comunala  ” Augustin   Cozmuta ” din  Cernesti,  Maramures au  avut    o serie  de activitati  la  care  au participat  elevii claselor I-IV,  clasa  pregatitoare  si prescolarii de la  Gradinita  cu Program  Normal din  Cernesti.  Au  urmarit  cu  mare  atentie  o prezentare  Power Point  despre  viata  poetului si  despre opera  sa,  au rasfoit  carti  cu  poeziile  marelui  poet si  au cantat  cantece  pe  versurile  lui Eminescu.


 






                                             MIHAI  EMINESCU


Cel mai mare poet al romanilor, Mihai Eminescu, s-a nascut la Botosani, la 15 ianuarie 1850. Era al saptelea fiu din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici din Calinestii Sucevei si ai Ralucai Iurascu din Joldesti. 

  Poetul vorbeste despre stramosii sai ca de tarani liberi, razesi. Dupa revolutia de la 1848, Gheorghe Eminovici cumpara jumatate din mosia razeseasca, Ipotestii, asezata la 8 kilometri departare de Botosani. Aici si-a petrecut poetul copilaria, hoinarind prin paduri si culcandu-se langa izvoare, precum isi va aminti mai tarziu. 

  La varsta de 9 ani il gasim elev in clasa a 3-a primara la Cernauti si la finele anului scolar urmator este casificat al 5-lea din 82 de elevi. In toamna anului 1860 se inscrie la gimnaziul din Cernauti, unde urmeaza 2 clase pana in aprilie 1863. 

  Refuzandu-i-se cererea de bursa la gimnaziul din Cernauti, Eminescu se angajeaza in toamna anului 1864 practicant la tribunalul din Botosani, dar in primavara anului urmator demisioneaza si dispare cu trupa teatrala Fanny Tardini-Vladicescu. 

  In februarie 1866, publicand in revista "Familia" din Pesta poezia "De-as avea... ", directorul Iosif Vulcan ii schimba numele in Eminescu, adoptat si de poet de acum incolo. 

  In toamna anului 1868 Eminescu este angajat sufleor si copist la Teatrul National din Bucuresti, unde joaca si un rol in piesa "Razvan si Vidra" de Hasdeu. Este delegat intr-o comisie folcloristica. 

  Trimis la Viena, Eminescu se inscrie ca auditor, fiindca nu terminase liceul, la cursul de filozofie, frecventand si istorie, drept, economie politica, filologie romanica.Aici cunoaste pe Ion Slavici, care ii face portretul din acel timp, in "Amintirile" sale. La 15 aprilie 1870, Eminescu debuteaza la revista "Convorbiri literare" cu poezia "Venere si Madona". 

  In decembrie 1872, poetul se inscrie ca student la Universitatea din Berlin, unde va urma cursul de filozofie, istorie si economie politica, timp de 2 ani. Intors in tara este numit director al Bibliotecii centrale din Iasi. Desi isi facuse constiincios datoria, este indepartat din functie peste un an. Titu Maiorescu, pe atunci ministru al Instructiunii publice, care tinea cu orice pret ca Eminescu sa intre in invatamant, il numeste revizor scolar in judetele Vaslui si Iasi. Din aceasta perioada dateaza marea sa prietenie cu Ion Creanga, pe care il indeamna sa astearna pe hartie minunatele sale povestiri si amintiri. Prietenia lor nu se va stinge pana la moarte si va continua prin corespondenta. 

  La sfarsitul anului 1877, Eminescu vine la Bucuresti, chemat de Titu Maiorescu sa lucreze in redactia ziarului "Timpul", alaturi de Slavici si Caragiale. Articolele sale sunt foarte critice la adresa claselor parizitare, ceea ce ii va aduce persecutia autoritatilor. 

  In 1883 publica capodopera sa "Luceafarul". La 28 iunie 1883, dupa 6 ani de munca istovitoare, surmenat, subalimentat, "luceafarul" intra intr-o eclipsa din care nu va iesi nicioadata complet. Prin grija lui Titu Maiorescu este internat intr-un sanatoriu. Si tot prin grija lui Titu Maiorescu, la finele anului 1883, este tiparita prima editie de "Poezii", care aduna tot ce publicase poetul si cateva poezii noi, intre care "Mai am un singur dor", cu trei variante. In total 64 de poezii. 

  Dupa mai multe momente de luciditate, in februarie 1889 boala ii revine si este internat din nou in sanatoriul doctorului Sutu din Bucuresti. Moare la 15 iunie, dupa o suferinta de aproape 5 luni, in virsta de 39 de ani. Este imormantat la cimitirul Belu. 

miercuri, 5 aprilie 2017

  Dragi  cititori,

   Va invitam  la biblioteca sa vizitati  expozitia  de carti noi pentru copii !
Veti descoperi   titluri din bibliografia scolara  cu cele  mai  frumoase  basme, povesti  si  povestiri  din literatura  romana si universala.
 Haideti sa ne bucuram de zilele insorite si sa stam la povesti  la  biblioteca !






Va asteptam cu drag!

vineri, 27 ianuarie 2017


Numele lui Augustin Cozmuţa, pe o instituţie de cultură din judeţ
         de Camelia Tocaci
                                                                     
 
 
 
 
 

   Oameni de cultură, familia, prieteni, colegi şi colaboratori au ţinut să ia parte, în 26 mai, la o întâlnire de suflet, organizată în comună maramureşeană Cerneşti: atribuirea numelui ziaristului, scriitorului şi criticului literar Augustin Cozmuţa, Bibliotecii Comunale Cerneşti. Consilierii locali au adoptat această hotărâre în aceeaşi zi, considerând că Augustin Cozmuţa a făcut cinste satului natal pe care nu l-a uitat niciodată, ci întotdeauna găsea prilejul de a vorbi cu mare drag de locul în care a văzut lumina vieţii şi care l-a marcat pentru evoluţia sa de mai târziu. În întreaga sa existenţă, Augustin Cozmuţa a slujit cuvântului cu fervoare, cu dăruire şi cu riscul de a se risipi pe sine. De aceea, cei prezenţi au vrut ca la rândul lor să spună cuvinte prin care să reclădească acea atmosfera în care a fost învăluit de atâtea ori Augustin Cozmuţa.
În spaţiul restrâns al Bibliotecii Comunale Cerneşti s-au adunat cei care au dorit să îi aducă un omagiu ziaristului, scriitorului şi criticului literar Augustin Cozmuţa, care este cetăţean de onoare al comunei în care s-a născut, titlu ce i-a fost atribuit în timpul vieţii. A fost un bun prilej ca lumea să se afle în comuniune şi să îşi amintească despre un om discret, dar bătăios şi vulcanic, atunci când era vorba de activitatea sa, fie la ziar, la cărţi, sau la scrisul cronicilor literare, teatrale sau de artă plastică. Evenimentul a debutat cu un moment de reculegere ţinut în amintirea lui Augustin Cozmuţa, care a plecat spre veşnicie în 22 noiembrie 2015.

 
Amintirea lui Augustin Cozmuţa rămâne vie în Cerneşti
Cei care l-au cunoscut îl caracterizează pe Augustin Cozmuţa ca fiind „un exemplu de corectitudine, onestitate şi modestie”, un om care n-a uitat niciodată de unde a plecat.. Despre Augustin Cozmuţa, directorul şcolii din Cerneşti, Diana Fărcaş, a declarat că acesta „a cultivat arta dialogului, a prieteniei, a elogiat discreţia. Întreaga sa activitate rămâne vie pentru localitate, pentru generaţiile care îi vor urma exemplul, care îşi vor aminti de Domnia Sa, reprezentând o emblemă pentru comunitatea noastră”. În opinia directorului Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Teodor Ardelean, numele ales pentru biblioteca din Cerneşti e unul potrivit, deoarece „Augustin Cozmuţa a fost o personalitate accentuată, elevată şi bine relevată, prin atitudini publice, prin participări, prin modelaţii şi moderaţii. Câte vernisaje, câte lansări de carte, câte articole, câte comentarii scrise, alături de V.R. Ghenceanu, probabil cele mai bune cronici de teatru, alături de Gheorghe Pârja şi alţi gazetari. Binecuvântat fie gândul care a fost de a veni şi de a ne întâlni la această frumoasă procedură de botejune a numelui şi de comuniune”, a afirmat Teodor Ardelean.

O sete nemărginită pentru cărţi
„Din copilărie, principala mea preocupare favorită a fost cititul cărţilor, deşi familia mea nu avea bibliotecă. Împrumutam cărţi de la biblioteca şcolii şi a căminului cultural din sat”, rememora Augustin Cozmuţa în „Jurnal pentru fiica mea”. De mic copil a fost preocupat de cărţi şi aşa a rămas pentru tot restul vieţii. Fiica regretatului ziarist, Ioana Cozmuţa, şi-l aminteşte pe tatăl său citind sau scriind la birou, în bibliotecă, după care venea şi îi povestea despre curiozităţile sale, despre cele descoperite în universul cărţilor. „Avea o sete nemărginită pentru informaţie şi asta cred că şi-a format-o în Cerneşti, de când era copil. Îi plăcea să citească: ziare, cărţi, ce-i cădea în mână. Apoi a început să devină mai selectiv şi să-l preocupe mai mult literatura, critica literară”, a spus Ioana Cozmuţa. Aceasta a mai punctat că a rămas cu un jurnal al tatălui său pe care îl poartă în permanenţă în geantă, pentru ca legătura de suflet cu tatăl său să rămână eternă. „Mi-a lăsat un jurnal pe care nu l-am citit decât după ce a trecut la cele veşnice. Îl am în geantă tot timpul, ca şi cum l-aş avea pe tatăl meu cu mine. Jurnalul începe din copilărie, familie, e ca o poveste. La un moment dat a scris că «de la tata am dobândit tăria de caracter, voinţa de a nu ceda în faţa greutăţilor vieţii, mai ales cultivarea răbdării şi puterea de a aştepta, de a nu te grăbi şi a nu te pripi în desfăşurarea acţiunilor. Asta m-a ajutat să evit multe greşeli pe care aş fi putut să le fac în perioada maturităţii mele»”. O fostă colegă de facultate a lui Augustin Cozmuţa, prietenă a familiei, Felicia Avram, şi-a amintit de perioada studenţiei, când „Gusti”, aşa cum îi spuneau cei apropiaţi, „era primul care ajungea la Biblioteca Universităţii ca să ia un exemplar din cele 3 sau 4 cărţi care ne erau recomandate ca bibliografie”.
Devotat cuvântului

 
De carte nu s-a despărţit niciodată, nici măcar pe patul de spital, când îşi trăia ultimele clipe din această „călătorie” pe pământ. A simţit că datoria lui până la capăt este aceea de a fi devotat cuvântului. „La revista de cultură «Nord Literar» a fost secretar general de redacţie, a citit toate cele 150 de numere de Nord Literar, pagină de pagină, subliniind, corectând, cum se face la o publicaţie literară. Şi în ultimele momente ale vieţii, din spital mi-a cerut să-i trimit revista să facă ultima revizie, pentru că în calitate de secretar general de redacţie era cel care înainte de a da drumul la tipar, mai făcea o a treia, a patra lectură, să nu scape nicio greşeală”, a amintit directorul executiv al Revistei de cultură „Nord Literar”, Săluc Horvat. O amintire similară a adus în discuţie şi profesorul universitar şi omul de cultură Florian Roatiş. „Chiar pe patul de spital s-a risipit în cultură. A cerut nu numai «Nord Literar», ci îngrijea şi o carte, «Paşi împreună», o antologie a scriitorilor din Maramureş”, a spus Florian Roatiş.
Ziarist înainte de toate
A iubit cartea, dar şi ziarul la care a publicat de la începuturile sale în gazetărie, „Graiul Maramureşului”. S-a dedicat atât de mult ziarului, încât a neglijat posibilitatea de a-şi pune ideile, gândurile, frământările între paginile propriilor cărţi. „După ’90 s-a ocupat mult de ziar, a trăit mult pentru ziar, s-a cheltuit şi s-a risipit în această muncă de rutină, munca de zi cu zi. A debutat relativ târziu cu un „punct de trecere”, a mai spus omul la Cluj. Augustin Cozmuţa a fost un om deosebit, nu puteai să te întâlneşti cu el şi să-l uiţi vreodată. Nu-i mai uitai expresia, înfăţişarea. Aşa l-a hărăzit Dumnezeu”. La eveniment a fost prezentă şi soţia lui Augustin Cozmuţa, Elena Cozmuţa, care a preferat să asiste discretă la şirul amintirilor.



 

vineri, 1 aprilie 2016

2 APRILIE - ZIUA INTERNATIONALA A CARTII PENTRU COPII SI TINERET





 
Începând cu anul 1967, în fiecare an, pe
 2 aprilie (data nașterii scriitorului Hans Christian Andersen) în întreaga lume se sărbătorește ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CĂRȚII PENTRU COPII ȘI TINERET.
   În întâmpinarea acestui eveniment, Biblioteca Comunala Cernesti a pregătit pentru public o  expoziție  de carte veche și curentă din literatura pentru copii și tineret.
    Imprumutand  si  citind aceste carti, copiii  vor intra în universul poveștilor prin intermediul personajelor cunoscute de ei și vor demonstra că îmbogățirea vocabularului se face prin lectură și cărțile sunt instructive, distractive, ajutându-i la dezvoltarea  aptitudinilor și a limbajului.


    Scopul  acestor  expozitii   este de a însufleți  dragostea  de  carte și de a îndrepta atenția copiilor și tinerilor către lectură!
 
                                   VA   ASTEPTAM  LA BIBLIOTECA!





vineri, 19 februarie 2016

19 FEBRUARIE - ZIUA BRANCUSI


ZIUA BRÂNCUŞI   -  19 februarie

     19 februarie a fost declarată zi de sărbătoare naţională, potrivit unui act normativ publicat la sfârşitul anului trecut. În această zi se va sărbători anual ziua naşterii sculptorului român Constantin Brâncuşi.
    "Constantin Brâncuşi, «părintele sculpturii moderne», cum a fost denumit prima dată de America, s-a născut pe 19 februarie 1876 în Hobiţa, România. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, iar ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră, pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi, să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională", scria în expunerea de motive ce a însoţit propunerea legislativă.
    Printre cele mai cunoscute opere ale sculptorului se numără "Coloana fără sfârşit", "Poarta Sărutului", "Masa tăcerii" şi "Domnişoara Pogány".





Si Biblioteca din Cernesti  il omagiaza pe Constantin  Brancusi  printr-o expozitie  care cuprinde enciclopedii  de arta romaneasca si universala, carti si albume .
Va asteptam s-o vizitati!






joi, 26 noiembrie 2015

1 Decembrie - Ziua Marii Uniri - Ziua Nationala a Romaniei





  Vineri, 27 noiembrie 2015, la Biblioteca Comunala Cernesti vor avea loc prezentari Power Point pe tema : Marea  Unire de la Alba Iulia din 1918.
  Alaturi de elevii de la Scoala Cernesti( care vor fi prezenti in biblioteca incepand cu ora 9, insotiti de invatatori si diriginti) sunt invitati toti cei care doresc sa vizioneze cele mai importante momente ale  actului istoric care i-a unit pe toti romanii la Alba Iulia in 1918.