vineri, 16 iunie 2017



15  IUNIE 2017 - 128 ANI DE LA MOARTEA LUI EMINESCU




MIHAI   EMINESCU
15 IANUARIE 1850 - 15 IUNIE 1889


Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şapte-lea din cei 11 copii ai căminarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părinteasca şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Această stare o evocă cu adîncă nostalgie în poezia de mai târziu ("Fiind băiat…” sau "O, rămîi").
Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi. Termină clasa a IV-a clasificat al cinci-lea din 82 de elevi după care face 2 clase de gimnaziu. Părăseşte şcoala în 1863, revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866. Între timp, e angajat ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani (la tribunal şi primărie) sau pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu.
1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul şi elevii scot o broşură, "Lăcrămioarele invăţăceilor gimnazişti” , în care apare şi poezia "La mormîntul lui Aron Pumnul” semnată M.Eminovici. La 25 februarie / 9 martie pe stil nou debutează în revista "Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia "De-aş avea”. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai tîrziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în "Familia” încă 5 poezii.
 
Din 1866 pînă în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti. De fapt, sunt ani de cunoaştere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor şi a realităţilor româneşti. A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu-şi realizează proiectul. Ajunge sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali apoi sufleor şi copist la Teatrul Naţional unde îl cunoaşte pe I.L.Caragiale. Continuă să publice în "Familia", scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman ,"Geniu pustiu”, rămase în manuscris; face traduceri din germană.
 
Între 1869 şi 1862 este student la Viena. Urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi. Activează în rîndul societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle; începe colaborarea la "Convorbiri Literare”; debutează ca publicist în ziarul "Albina” din Pesta.
 
Între 1872 şi 1874 este student la Berlin. Junimea îi acordă o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene.
 
Se întoarce în ţară, trăind la Iaşi între 1874-1877. E director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, redactor la ziarul "Curierul de Iaşi “. Continuă să publice în "Convorbiri Literare”. Devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la Junimea. Situaţia lui materială este nesigură; are necazuri în familie; este îndrăgostit de Veronica Micle.

În 1877 se mută la Bucureşti, unde pînă în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul "Timpul“. Desfăşoară o activitate publicistică excepţională, tot aici i se ruinează însă sănătatea. Acum scrie marile lui poeme (ScrisorileLuceafărul etc.).

În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut pe lîngă Viena. În decembrie îi apare volumul "Poezii” , cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu). 
Unele surse pun la îndoială boala lui Eminescu şi vin şi cu argumente în acest sens.
 
În anii 1883-1889 Eminescu scrie foarte puţin sau practic deloc. 
 
Mihai  Eminescu se stinge din viaţă în condiţii dubioase şi interpretate diferit în mai multe surse la 15 iunie 1889 (15  iunie, în zori - ora 3) în casa de sănătate a doctorului Şuţu. E înmormîntat la Bucureşti, în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori.

În "Viaţa lui Mihai Eminescu” ( 1932), G. Călinescu a scris aceste emoţionate cuvinte despre moartea poetului: "Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţa cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pămîntul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsării pădure sau cetate, şi cîte o stea va vesteji pe cer în depărtări, pînă cînd acest pămînt sa
-şi strîngă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale".( www.istoria.md/articol/507/Mihai_Eminescu,_biografie)

miercuri, 5 aprilie 2017

  Dragi  cititori,

   Va invitam  la biblioteca sa vizitati  expozitia  de carti noi pentru copii !
Veti descoperi   titluri din bibliografia scolara  cu cele  mai  frumoase  basme, povesti  si  povestiri  din literatura  romana si universala.
 Haideti sa ne bucuram de zilele insorite si sa stam la povesti  la  biblioteca !






Va asteptam cu drag!

vineri, 27 ianuarie 2017


Numele lui Augustin Cozmuţa, pe o instituţie de cultură din judeţ
         de Camelia Tocaci
                                                                     
 
 
 
 
 

   Oameni de cultură, familia, prieteni, colegi şi colaboratori au ţinut să ia parte, în 26 mai, la o întâlnire de suflet, organizată în comună maramureşeană Cerneşti: atribuirea numelui ziaristului, scriitorului şi criticului literar Augustin Cozmuţa, Bibliotecii Comunale Cerneşti. Consilierii locali au adoptat această hotărâre în aceeaşi zi, considerând că Augustin Cozmuţa a făcut cinste satului natal pe care nu l-a uitat niciodată, ci întotdeauna găsea prilejul de a vorbi cu mare drag de locul în care a văzut lumina vieţii şi care l-a marcat pentru evoluţia sa de mai târziu. În întreaga sa existenţă, Augustin Cozmuţa a slujit cuvântului cu fervoare, cu dăruire şi cu riscul de a se risipi pe sine. De aceea, cei prezenţi au vrut ca la rândul lor să spună cuvinte prin care să reclădească acea atmosfera în care a fost învăluit de atâtea ori Augustin Cozmuţa.
În spaţiul restrâns al Bibliotecii Comunale Cerneşti s-au adunat cei care au dorit să îi aducă un omagiu ziaristului, scriitorului şi criticului literar Augustin Cozmuţa, care este cetăţean de onoare al comunei în care s-a născut, titlu ce i-a fost atribuit în timpul vieţii. A fost un bun prilej ca lumea să se afle în comuniune şi să îşi amintească despre un om discret, dar bătăios şi vulcanic, atunci când era vorba de activitatea sa, fie la ziar, la cărţi, sau la scrisul cronicilor literare, teatrale sau de artă plastică. Evenimentul a debutat cu un moment de reculegere ţinut în amintirea lui Augustin Cozmuţa, care a plecat spre veşnicie în 22 noiembrie 2015.

 
Amintirea lui Augustin Cozmuţa rămâne vie în Cerneşti
Cei care l-au cunoscut îl caracterizează pe Augustin Cozmuţa ca fiind „un exemplu de corectitudine, onestitate şi modestie”, un om care n-a uitat niciodată de unde a plecat.. Despre Augustin Cozmuţa, directorul şcolii din Cerneşti, Diana Fărcaş, a declarat că acesta „a cultivat arta dialogului, a prieteniei, a elogiat discreţia. Întreaga sa activitate rămâne vie pentru localitate, pentru generaţiile care îi vor urma exemplul, care îşi vor aminti de Domnia Sa, reprezentând o emblemă pentru comunitatea noastră”. În opinia directorului Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Teodor Ardelean, numele ales pentru biblioteca din Cerneşti e unul potrivit, deoarece „Augustin Cozmuţa a fost o personalitate accentuată, elevată şi bine relevată, prin atitudini publice, prin participări, prin modelaţii şi moderaţii. Câte vernisaje, câte lansări de carte, câte articole, câte comentarii scrise, alături de V.R. Ghenceanu, probabil cele mai bune cronici de teatru, alături de Gheorghe Pârja şi alţi gazetari. Binecuvântat fie gândul care a fost de a veni şi de a ne întâlni la această frumoasă procedură de botejune a numelui şi de comuniune”, a afirmat Teodor Ardelean.

O sete nemărginită pentru cărţi
„Din copilărie, principala mea preocupare favorită a fost cititul cărţilor, deşi familia mea nu avea bibliotecă. Împrumutam cărţi de la biblioteca şcolii şi a căminului cultural din sat”, rememora Augustin Cozmuţa în „Jurnal pentru fiica mea”. De mic copil a fost preocupat de cărţi şi aşa a rămas pentru tot restul vieţii. Fiica regretatului ziarist, Ioana Cozmuţa, şi-l aminteşte pe tatăl său citind sau scriind la birou, în bibliotecă, după care venea şi îi povestea despre curiozităţile sale, despre cele descoperite în universul cărţilor. „Avea o sete nemărginită pentru informaţie şi asta cred că şi-a format-o în Cerneşti, de când era copil. Îi plăcea să citească: ziare, cărţi, ce-i cădea în mână. Apoi a început să devină mai selectiv şi să-l preocupe mai mult literatura, critica literară”, a spus Ioana Cozmuţa. Aceasta a mai punctat că a rămas cu un jurnal al tatălui său pe care îl poartă în permanenţă în geantă, pentru ca legătura de suflet cu tatăl său să rămână eternă. „Mi-a lăsat un jurnal pe care nu l-am citit decât după ce a trecut la cele veşnice. Îl am în geantă tot timpul, ca şi cum l-aş avea pe tatăl meu cu mine. Jurnalul începe din copilărie, familie, e ca o poveste. La un moment dat a scris că «de la tata am dobândit tăria de caracter, voinţa de a nu ceda în faţa greutăţilor vieţii, mai ales cultivarea răbdării şi puterea de a aştepta, de a nu te grăbi şi a nu te pripi în desfăşurarea acţiunilor. Asta m-a ajutat să evit multe greşeli pe care aş fi putut să le fac în perioada maturităţii mele»”. O fostă colegă de facultate a lui Augustin Cozmuţa, prietenă a familiei, Felicia Avram, şi-a amintit de perioada studenţiei, când „Gusti”, aşa cum îi spuneau cei apropiaţi, „era primul care ajungea la Biblioteca Universităţii ca să ia un exemplar din cele 3 sau 4 cărţi care ne erau recomandate ca bibliografie”.
Devotat cuvântului

 
De carte nu s-a despărţit niciodată, nici măcar pe patul de spital, când îşi trăia ultimele clipe din această „călătorie” pe pământ. A simţit că datoria lui până la capăt este aceea de a fi devotat cuvântului. „La revista de cultură «Nord Literar» a fost secretar general de redacţie, a citit toate cele 150 de numere de Nord Literar, pagină de pagină, subliniind, corectând, cum se face la o publicaţie literară. Şi în ultimele momente ale vieţii, din spital mi-a cerut să-i trimit revista să facă ultima revizie, pentru că în calitate de secretar general de redacţie era cel care înainte de a da drumul la tipar, mai făcea o a treia, a patra lectură, să nu scape nicio greşeală”, a amintit directorul executiv al Revistei de cultură „Nord Literar”, Săluc Horvat. O amintire similară a adus în discuţie şi profesorul universitar şi omul de cultură Florian Roatiş. „Chiar pe patul de spital s-a risipit în cultură. A cerut nu numai «Nord Literar», ci îngrijea şi o carte, «Paşi împreună», o antologie a scriitorilor din Maramureş”, a spus Florian Roatiş.
Ziarist înainte de toate
A iubit cartea, dar şi ziarul la care a publicat de la începuturile sale în gazetărie, „Graiul Maramureşului”. S-a dedicat atât de mult ziarului, încât a neglijat posibilitatea de a-şi pune ideile, gândurile, frământările între paginile propriilor cărţi. „După ’90 s-a ocupat mult de ziar, a trăit mult pentru ziar, s-a cheltuit şi s-a risipit în această muncă de rutină, munca de zi cu zi. A debutat relativ târziu cu un „punct de trecere”, a mai spus omul la Cluj. Augustin Cozmuţa a fost un om deosebit, nu puteai să te întâlneşti cu el şi să-l uiţi vreodată. Nu-i mai uitai expresia, înfăţişarea. Aşa l-a hărăzit Dumnezeu”. La eveniment a fost prezentă şi soţia lui Augustin Cozmuţa, Elena Cozmuţa, care a preferat să asiste discretă la şirul amintirilor.



 

vineri, 1 aprilie 2016

2 APRILIE - ZIUA INTERNATIONALA A CARTII PENTRU COPII SI TINERET





 
Începând cu anul 1967, în fiecare an, pe
 2 aprilie (data nașterii scriitorului Hans Christian Andersen) în întreaga lume se sărbătorește ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CĂRȚII PENTRU COPII ȘI TINERET.
   În întâmpinarea acestui eveniment, Biblioteca Comunala Cernesti a pregătit pentru public o  expoziție  de carte veche și curentă din literatura pentru copii și tineret.
    Imprumutand  si  citind aceste carti, copiii  vor intra în universul poveștilor prin intermediul personajelor cunoscute de ei și vor demonstra că îmbogățirea vocabularului se face prin lectură și cărțile sunt instructive, distractive, ajutându-i la dezvoltarea  aptitudinilor și a limbajului.


    Scopul  acestor  expozitii   este de a însufleți  dragostea  de  carte și de a îndrepta atenția copiilor și tinerilor către lectură!
 
                                   VA   ASTEPTAM  LA BIBLIOTECA!





vineri, 19 februarie 2016

19 FEBRUARIE - ZIUA BRANCUSI


ZIUA BRÂNCUŞI   -  19 februarie

     19 februarie a fost declarată zi de sărbătoare naţională, potrivit unui act normativ publicat la sfârşitul anului trecut. În această zi se va sărbători anual ziua naşterii sculptorului român Constantin Brâncuşi.
    "Constantin Brâncuşi, «părintele sculpturii moderne», cum a fost denumit prima dată de America, s-a născut pe 19 februarie 1876 în Hobiţa, România. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, iar ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră, pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi, să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională", scria în expunerea de motive ce a însoţit propunerea legislativă.
    Printre cele mai cunoscute opere ale sculptorului se numără "Coloana fără sfârşit", "Poarta Sărutului", "Masa tăcerii" şi "Domnişoara Pogány".





Si Biblioteca din Cernesti  il omagiaza pe Constantin  Brancusi  printr-o expozitie  care cuprinde enciclopedii  de arta romaneasca si universala, carti si albume .
Va asteptam s-o vizitati!






joi, 26 noiembrie 2015

1 Decembrie - Ziua Marii Uniri - Ziua Nationala a Romaniei





  Vineri, 27 noiembrie 2015, la Biblioteca Comunala Cernesti vor avea loc prezentari Power Point pe tema : Marea  Unire de la Alba Iulia din 1918.
  Alaturi de elevii de la Scoala Cernesti( care vor fi prezenti in biblioteca incepand cu ora 9, insotiti de invatatori si diriginti) sunt invitati toti cei care doresc sa vizioneze cele mai importante momente ale  actului istoric care i-a unit pe toti romanii la Alba Iulia in 1918.

miercuri, 14 ianuarie 2015

15 Ianuarie  2015 

  La Biblioteca Comunala Cernesti - Expozitie de carte  

                                                            -Proiectii filme

            Mihai Eminescu - viata si activitatea literara


Mihai Eminescu (o biografie pe scurt)

 
1850 : se naşte la Ipoteşti pe data de 15 ianuarie ca al şaptelea copil al familiei Eminovici.
1858 – 1860 : urmează şcoala primară.
1860 – 1861 : urmeazã cursurile Ober Gymnasyum din Cernăuţi
1867  :  este angajat ca sufleur în trupa de teatru a lui Mihail Pascaly.
1869  :  se înscrie la  Universitatea de Filosofie din Vienna.
1872-1874 : este student la Berlin.
1873 : primeşte o slujbă la Consulatul român din Berlin.
1874 : este numit ca director la  Biblioteca Centrală din Iaşi.
1877  : se stabileşte la Bucureşti, unde este redactor la ziarul « Timpul », unde desfăşoară o intensã activitate publicistică.
1883 : începe o perioadă dramatică pe planul sănătăţii sale, marcată de internări în spital, urmate de reveniri în viaţa publică şi de activitate literară, alternanţe ce se vor întîmpla pînă la prematura sa moarte.
1889 : în cursul noptii de 15 iunie, la ora 3 a.m., moare în sanatoriul doctorului Şutu şi va fi înmormîntat, două zile mai tîrziu la cimitirul Bellu din Bucureşti.
Poeziile sale cele mai cunoscute, care i-au adus faima şi titlul de cel mai mare poet român: Luceafărul, Mortua Est, Scrisoarea a III-a, Epigonii, Lacul, Singurătate, O mamă, Adio, Înger si demon, Melancolie, Dorinţa, Floare-albastră, Memento Mori, Strigoii, Odã (în metru antic), Mai am un singur dor, La steaua.