AUGUSTIN COZMUȚA ( 14 noiembrie1944 - 22 noiembrie 2015)

       Noiembrie este luna in care a vazut  lumina zilei  Augustin Cozmuța , ziarist,critic literar și scriitor român nascut in 14 noiembrie 1944 in  Cernești, județul Maramureș .

   Tot in noiembrie scriitorul  ne-a părăsit, plecand  spre cele veșnice.

    In anul 2016, in mai, la o jumătate de an de la   trecerea  sa în  neființă, consilierii locali  ai  comunei  Cernești au  aprobat  o  hotărâre  prin  care i s-a atribuit  bibliotecii din comună numele  regretatului  scriitor .

     Astfel că, din  anul  2016, Biblioteca din comuna noastră poartă numele Biblioteca Comunală „Augustin Cozmuța”.

Biografie

 Studiile liceale le-a absolvit în anul 1962, la Tîrgu Lăpuș, iar cele universitare la Cluj-Napoca. Licențiat, în filologie, promoția 1967, (cu lucrarea E. Lovinescu și modernismul) și, de asemenea, în filosofie, (cu lucrarea Politicul în publicistica lui Eminescu). Cursuri post-universitare de sociologia culturii (Brașov) și a presei (București). Din anul 1968 a fost ziarist în Baia Mare.

      

           

  A debutat în revista Tribuna (1966), al cărei cenaclu literar l-a frecventat în timpul studenției. A cola­borat la revistele Tribuna, Steaua, Familia, Astra, Ateneu, Presa Noastră, Archeus, Pro Unione, Nord Literar, suplimentul Maramureș. A inițiat suplimen­tul Graiul de Duminică al ziarului Graiul Maramureșului (publicație coti­diană al cărei prim număr l-a editat, în compania unui grup de revoluționari, în decembrie 1989).

 

Debut editorial cu volumul Punct de trecere. Inter­viuri, Editura Gutinul, Baia Mare 1995, premiat la Salonul de carte de la Oradea.

 

 

     A îngrijit culegerile literare Pagini maramureșene. A alcătuit antologia literară Nord statornic (Baia Mare 1973).

     Redactor de carte sau lector la mai multe lucrări și reviste, consilier editorial al Editurii Gutinul Baia Mare. Autor de prefețe și postfețe la antologii literare, la volume de poezie și proză ale unor autori maramureșeni publicați de edituri băimărene.

 A inițiat manifestarea Cărțile Anului, în cola­borare cu Primăria Baia Mare. La acest concurs, i-au fost premiate cărțile Coasta Pacifică. Jurnal californian (secțiunea Publicis­tică), Punct critic Comentarii literare (Premiul special al juriului) și Momente și schițe pe scena criticii. Pentru cartea Pagini de critică literară a primit premiul Asociației Scriitorilor Baia Mare.

Călătorie spre Constelația Scorpionului-Augustin Cozmuța- 75. Editura Ethnologica, Baia Mare, 2019,carte postumă, îngrijită de către soția lui, Ileana Cozmuța   

  Apreciind activitatea desfășurată în calitate de critic literar, Primăria Baia Mare l-a declarat Scriitorul anului în 2015.

     A susținut Cartea de teatru, rubrică în programul de sală al Teatrului Dramatic din Baia Mare, trupă pe care a însoțit-o în turnee și la festivaluri naționale și internaționale de profil organizate la Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Bacău, Oradea, Parma (Italia) și Kielce (Polonia). A însoțit formații artistice maramureșene și a călătorit pe cont propriu sau în interes jurnalistic în Ungaria, Bulgaria, Polonia, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Ucraina, Republica Moldova, SUA.

    A vernisat numeroase expoziții de artă publicând cronici și interviuri pe această temă, fiind citat în lucrarea-album Centrul artistic Baia Mare la centenar. Membru al juriului la festivaluri de literatură de la Cicârlău și Vișeu de Sus, cât și la unele ediții ale concursului Cărțile Anului

 

 

aFILIERI PROFESIONALE

·        Membru al Asociației Oamenilor de Teatru (ATM), secțiunea critică, îndrumată de    Valentin Silvestru.

·        Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.

·        Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

·        Vice-președinte al Asociației Scriitorilor Baia Mare.

·        Membru fondator al Cenaclului Nord din Baia Mare.

·        Membru fondator al revistei Archeus (1994) .

·        Membru fondator al revistei  Nord Literar (2003).

·        Membru în colegiul redacțional al revistei Pro Unione.

·        Redactor șef al ziarului Graiul Maramureșului dupa 1989

·        Secretar general de redacție al revistei Nord Literar(2003-2015)

·        Redactor-șef adjunct la revista de cultură Archeus.

·        Cadru didactic asociat la Universitatea de Nord Baia Mare, speci

 

George Bacovia ( 1881 - 1957) - 140 de la nașterea poetului

 

PORTRET: George Bacovia, cel mai important poet simbolist român

 

   In  4 septembrie, se împlinesc 140 de ani de la naşterea lui George Bacovia, cel mai important poet simbolist român. Stilul său original, tonalitatea distinctă a versurilor sale, caracterizate de aşa-numita atmosferă bacoviană, de o copleşitoare dezolare, limbajul precis, tăios, sobru, ironic uneori, l-au impus pe Bacovia în rândul simboliştilor, el fiind considerat unul dintre cei mai importanţi precursori ai poeziei române moderne.

  George Andone Vasiliu, pe numele său la naştere, a apărut pe lume la 4 septembrie 1881, la Bacău, fiind al cincilea copil din cei nouă pe care i-au avut comerciantul Dimitrie Vasiliu și Zoe Vasiliu, casnică.

  Bacovia avea ochii albaștri, iar ticul său era să-și ciupească mustața, era timid, tăcut și retras, şi răspundea doar dacă era întrebat.

  La vârsta de 17 ani, din dorința de a ajunge ofițer, s-a înscris la Școala Militară din Iași însă nu a suportat regimul de cazarmă și, după doar două săptămâni, a evadat din internat îmbrăcat în uniforma de cadet pe care și-o cumpărase singur.

  Dupa absolvirea liceului, Bacovia avea să declare: „Anii de liceu nu mi-au părut prea fericiți. Era prea multă asprime în școală și prea puțină înțelegere”.

  Interesant este faptul că, într-o toamnă, a rămas închis o noapte întreagă, din neatenția paracliserului, în turnul bisericii Precista din orașul natal, întâmplare ce îi va inspira poezia „Amurg violet“, scrisă în 1899, iar anii traumatizanți de liceu îl inspiră în crearea unui alt poem celebru, „Liceu“.

  În școala primară și în liceu a crescut și a îngrijit peste două sute de porumbei din mai multe rase și de toate culorile şi fiecăruia îi dăduse câte un nume.

  Avea un talent deosebit la portrete și caricaturi, din care a realizat, de-a lungul vieții, câteva sute pentru diverse gazete și reviste, dar și pentru propria sa plăcere.

  În anul 1899, obține premiul I pe țară la concursul „Tinerimii române“ pentru „desen artistic de pe natură“, iar în 30 martie îi apare, în „Literatorul“, poezia „Și toate“ – debutul său literar – scrisă cu un an înainte și semnată V. George.

  În anul 1900 compune poezia „Plumb“, pe care o va finaliza abia în 1902.

  Urmează studii de drept, la București și Iași, pe care le finalizează în 1911, înscriindu-se în Baroul din Bacău. Bacovia nu a profesat însă niciodată ca avocat, fiind angajat ca mic funcționar sau profesor, în Bacău, Iași sau București, trăind greu și dedicându-se poeziei.

  Din cauza boemiei sale, dar și a bolii, îi era greu să respecte un program de lucru, cerea mereu concedii sau își dădea demisia. Astfel, a fost, rând pe rând, suplinitor și profesor de desen și caligrafie   la Școala Normală/Comercială de Băieți din Bacău, funcționar și ajutor de contabil la Prefectura Bacău, copist la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice din București sau șef de birou la Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale.

  În 1914 se internează la sanatoriul dr. Mărgăritescu din București, apoi publică în suplimentul literar al ziarului „Seara“ și trimite la tipar volumul „Plumb“.

  In 1916, la vârsta de 35 de ani, se produce debutul său editorial cu volumul ”Plumb” (1916), sub îngrijirea lui Ion Pillat, într-un tiraj de 500 de exemplare, pentru care avea să obţină Premiul Ministerului Artelor, în anul 1923.

  A continuat cu volumele: ”Scântei galbene” (1926), ”Bucăţi de noapte” (proză, 1926), ”Cu voi…” (1930), ”Comedii în fond” (1936), ”Stanţe burgheze” (1946). George Bacovia ne-a lăsat bine-cunoscutele poezii ”Decembre”, ”Lacustră”, ”Cuptor”, ”Nervi de primăvară”, ”Nervi de toamnă”, ”Amurg violet”, ”Alb”, ”Vocale”, ”Marş funebru” ş.a.

  Din anul 1925, a devenit director al revistei ”Ateneul cultural”, iar după căsătoria cu Agatha Grigorescu, în 1928, a locuit în Bacău, fără a avea serviciu, din noiembrie 1930 până în octombrie 1933, iar apoi s-a stabilit la Bucureşti.

  Trebuie spus că Agatha Grigorescu era o fată orfană de ambii părinți încă din adolescență, absolventă a Facultății de Litere și Filosofie din București, ulterior profesoară de limba română și ea însăși poetă.

  Bacovia a colaborat cu versuri la mai multe reviste, precum ”Astra”, ”Versuri”, ”Flacăra”, ”Românul literar”, ”Noua revistă română”, ”Gândirea”. A primit Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru poezie (1925), precum şi Premiul Naţional pentru Poezie (1934, ex aequo cu Tudor Arghezi).

  George Bacovia a trecut la Domnul la 22 mai 1957, în locuința sa din București.

  Poeta Agatha Grigorescu-Bacovia (1895-1981) este autoarea unor lucrări de memorialistică în care reconstituie viaţa sa şi a soţului său, George Bacovia: „Bacovia. Viaţa poetului”(1962), „Poezie sau destin. Viaţa poetei” (1971), „George Bacovia. Ultimii săi ani” (1981).

   Astăzi, Teatrul municipal din Bacău poartă numele poetului şi tot la Bacău este organizat anual Festivalul literar „Toamnă Bacoviană”.

   În 2011, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, o monedă din argint dedicată aniversării a 130 de ani de la naşterea poetului, iar în 2014 Romfilatelia a lansat emisiunea de mărci poştale „Scriitori şi pagini de colecţie”, cu patru timbre pe care sunt reprezentate portretele lui Ion Creangă, Vasile Alecsandri, George Coşbuc şi George Bacovia – timbrul cu portretul lui George Bacovia ilustrând, de asemenea, şi primele două strofe ale poeziei „Decembrie”.

Casa poetului din Bacău, devenită azi muzeu memorial, se remarcă prin simplitatea și bunul gust al mobilierului, între obiectele expuse aici se numără și pianul și vioara, instrumente muzicale care au aparținut poetului, precum și mai multe manuscrise originale.

  Interesant este faptul că la vârsta de 73 de ani, Bacovia a înregistrat la Radio București 28 de poezii, difuzate pe discuri de vinil (apărute în 1966 și 1977 la Electrecord), apoi pe CD (apărut în 2005 la    Editura Casa Radio, ulterior reeditat). Aceasta a rămas singura înregistrare radiofonică a poetului, fiindcă cea care fusese realizată cu un an mai devreme, a fost distrusă.

 Mai jos vă prezentăm o parte din volumele de poezie scrisă de Bacovia, existente in colectiile Bibliotecii ”Augustin Cozmuța” din Cernești.

Sursa ( Rador)

 

31 august - Ziua Limbii Române

  Limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă,  îmbogăţită sau sărăcită, cultivată sau maltratată – este celebrată în 31 august, în numele celor 28 de milioane de vorbitori de limba română din toata lumea.

  ” Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană.” – Petre Ţuţea –

Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”

 Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea “Limba este însăţi floarea sufletului etnic al românimii.”

 Învaţată în familie şi în şcoală şi apoi iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată ori uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire.

    Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru   a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamată, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române. 

(Sursa: Identitatea Românească)

 

Mihai Eminescu ( 1850-1889)

 

                  15  iunie    -   132 ani de la moartea lui Eminescu

MIHAI EMINESCU (1850–1889) este cea mai importantă figură a literaturii române din secolul al XIX-lea şi autorul cu cea mai mare influenţă asupra creaţiei literare din secolul ce i-a urmat. O personalitate care a făcut epocă, acea epocă pe care istoriile literare şi manualele o numesc, pe drept cuvânt, a „marilor clasici". Puternica înrâurire a poetului, la îndemnul căruia au început să scrie cei doi prieteni ai săi, Slavici şi Creangă, a făcut ca literatura română să cunoască, la sfârşit de secol XIX, momentul ei de clasicitate. La scurtă vreme după moartea sa, şi nu fără legătură cu mărturiile contemporanilor ce făcuseră din extrema suferinţă a vieţii şi din „nebunia poetului" un fundal pentru lectura poeziei sale, figura lui Eminescu a căpătat dimensiuni mitice, iar poezia sa a devenit, în mentalul colectiv al românilor, Poezia însăşi. Foarte curând a fost recunoscut drept „poet naţional", iar editarea operei sale a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru filologia românească. Titu
Maiorescu a alcătuit şi a pus în circulaţie, în 1883, o foarte inspirat alcătuită ediţie de consacrare. În anii '30 ai secolului trecut, Perpessicius a iniţiat ediţia ştiinţifică de Opere, un act cultural unic la noi, continuat şi dus la capăt, până în anii '80, de o echipă a Muzeului Literaturii Române, condusă de Petru Creţia şi D. Vatamaniuc. ( preluare de la Grupul Humanitas)

         31 mai 2021   

 Cu ocazia zilei de 1 IUNIE- Ziua Copilului,  a avut loc premierea celor mai  buni cititori care au participat la Concursul   ”Cel mai bun cititor”  organizat de  Biblioteca Comunala ”Augustin Cozmuța”- Cernești ,derulat pe perioada 1 iunie 2020 - 1 iunie 2021

  Felicitari tuturor copiilor care au utilizat serviciile bibliotecii (online sau in mod direct)  in 2020 si anul acesta, desi  au fost conditii mai dificile de a participa la unele activitati  si de a frecventa in mod direct biblioteca. Le multumesc in mod deosebit  doamnelor invătătoare de la Scoala Gimnaziala Cernești care  i-au indrumat spre lectură si cu care am avut o colaborare frumoasă.

  Toți elevii  au primit o diploma sau un premiu deoarece toti au  pasit pragul bibliotecii si au imprumutat carti, dar  cei mai fideli cititori au fost  evidentiati  si au primit  aplauze  si din  partea  colegilor  lor.

  Va multumim si vă asteptam  in continuare la bibliotecă!

110 ani de la nașterea filosofului și scriitorului Emil Cioran (8 aprilie 1911).

  

Emil Cioran (8 aprilie 1911 - 1995).

     Emil Cioran a fost un filozof și scriitor român, devenit apatrid și stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză.

  Anul nașterii: 8 aprilie 1911, Comuna Rășinari

  Data morții: 20 iunie 1995, Paris, Franța

  Operă de debut: Pe culmile disperării, 1934

  Activ ca scriitor: epoca interbelică și postbelică

  Limbi: limba română; limba franceză

  Mișcare/curent literar: modernism, expresionism

     Mai jos vă prezint  trei volume de excepție din opera marelui filozof român, pe care le găsiți in biblioteca noastră si pe care aveți ocazia sa le rasfoiți . Vă așteptăm cu drag.

Atelier de lectura- in direct cu scriitoarea Alexandra Rusu

         Astazi, in ”Luna fetelor din cartile pentru copii”, copiii din clasa a IV -a de la Scoala Gimnaziala Cernesti   au ascultat-o pe cu scriitoarea Alexandra Rusu care si-a prezentat volumul  ”Cartea năsoaselor. ”

Atelier de lectura online -” Luna fetelor din cărțile pentru copii”

   In 5 si 12 martie  Biblioteca Comunală ”Augustin Cozmuța” Cernești a participat alături de clasele a III-a si a IV-a de la Școala Gimnaziala Cernești ( invatatoare Zahan Felicia și Pop Veronica) la un atelier de lectura on-line, in care copiii au avut ocazia sa intâlneasca doua scriitoare contemporane: Lavinia Braniște si Ioana Nicolaie. 

 Prin participarea la aceste  intâlniri online , copiii s-au alaturat  proiectului ”Luna Fetelor din cărțile pentru copii”, proiect prin care  Asociația 7 Arte si România Educab sarbatorește luna martie si feminitatea.

  Scriitoarele  le-au citit copiilor fragmente din cărțile lor si le-au stârnit acestora interesul pentru lectură.

Pentru iubitorii de teatru si operă

 

Instituții culturale românești care-și desfășoara activitatea si în mediul online, accesibile doar cu un click:

• Opera Națională Cluj-Napoca – operacluj.ro
• Teatrul Național Cluj-Napoca – https://www.teatrulnationalcluj.ro/
• Opera Iași – operaiasi.ro
• Teatrul Național Timișoara – https://www.facebook.com/tntimisoara/
• Teatrul Național București – https://www.tnb.ro/ro

Instituții culturale internaționale ale căror reprezentații le poți urmări online:

• Metropolitan Opera – https://www.metopera.org/
• Filarmonica din Berlin – https://www.digitalconcerthall.com/en/home
• Opera de Stat din Viena – https://www.staatsoperlive.com/
• Opera Carlo Felice Genova, Italia – https://www.streamingcarlofelice.com/
• Alte spectacole de operă accesibile gratuit via OperaVision – http://bit.ly/33tX4SM

Cum sa citești mai mult?