Cititi ziarul la biblioteca!

Stimati cetateni ai comunei Cernesti!
La Biblioteca Cernesti aveti acces la informatia curenta prin intermediul abonamentului la ziarul local Graiul Maramuresului!
Daca doriti sa rasfoiti numere din arhiva ziarului, va informam ca biblioteca detine colectiile acestui periodic din anul 2003 pana in prezent.
Din pacate, din lipsa de fonduri , nu ne-am permis sa ne abonam si la alte periodice locale sau centrale.
Bibliotecara

Biblioteca de altadata

Doamna Zaharia Lucica, invatatoare la clasa a II-a la Scoala cu clasele I-VIII Cernesti ,dar si bibliotecara scolii, ne impartaseste din experienta sa ca bibliotecara la Biblioteca Comunala Cernesti in perioada 1978-1990:
" Programul de functionare a bibliotecii satului in anii 70-80 era redus, de 8 ore/saptamana , planificate miercurea, sambata si duminica.
Fiind cadru didactic, incercam sa cultiv gustul pentru lectura , astfel ca incurajam elevii sa imprumute carti, nu numai pentru studiu ci si pentru recreere prin lectura.Cadrele didactice imprumutau carti de specialitate(pedagogie).
Impreuna cu tinerii din comuna si cu cadrele didactice am pus in scena si am prezentat in fata publicului piese de teatru; organizam intalniri cu femeile din sat (sezatori) in vederea valorificarii traditiilor si culturii locale, dar si in scopul atragerii lor in randul cititorilor.
De asemenea, am organizat prezentari de carti cu ocazia altor activitati culturale (jocul satului), auditii muzicale s.a.
Fondul de carte era compus din : literatura romana si universala, literatura pentru copii,carti de medicina , agricultura, ppsihopedagogie,lucrari de referinta, carti de politica(in special Cuvantarile lui Ceausescu, legi, Congresele PCR), colectie de ziare si reviste.
In acei ani, in lipsa calculatorului, biblioteca cu colectiile de carte era una din putinele surse de informare a cetatenilor.

LA MULTI ANI!

PENTRU TOATE FEMEILE DIN COMUNA CERNESTI:
Aceasta zi sa fie un prilej de bucurie pentru noi toate, sa simtim mai putin apasarea grijilor si sa ne umplem gandurile si sufletul de caldura primaverii!
La Multi Ani!
Bibliotecara

8 Martie- Ziua Femeii

1 Martie

Martisor: traditie romaneasca, regenerare si unitatea contrariilor
Martisorul este strans legat de traditia romaneasca: el nu se intalneste decat in spatiul carpatic si in zonele limitrofe, la romani si la unele populatii invecinate, care l-au preluat de la acestia. Obiceiul este cu mult anterior crestinismului, stand in legatura cu scenariul ritual al anului nou agrar, celebrat primavara.

Pana in veacul trecut, martisorul se daruia copiilor si tinerilor - fete si baieti deopotriva - de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Snurul de martisor, format din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, lumina-intuneric, fertilitate-sterilitate.

Snurul era legat la mana, prins in piept si purtat, dupa zone, pana la Macinici, Florii, Paste, Armindeni, sau pana la inflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agatat, ca semn benefic, pe ramurile inflorite de macesi, vita-de-vie, visin, cires, se punea sub closca ori se agata la icoana.

Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita "bautul martisorului". Cu trecerea timpului, de snurul bicolor s-au legat monede de argint si de aur. In ziua de astazi, de acest snur se atarna obiecte artizanale, intruchipand diferite animale, flori, litere etc. Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia, probabil o veche zeitate agrara, care, ajunsa la varsta senectutii, moare si apoi renaste la echinoctiul de primavara.

Martisorul ramane peste veacuri "funia anului", care aduna laolalta saptamanile si lunile in cele doua anotimpuri stravechi ale calendarului popular: vara si iarna, simbolizate de snurul bicolor.

La geto-daci si la latini anul nou incepea la 1 martie. Martie (mens Martius, "luna zeului Marte") era prima luna a anului. Astfel se explica numele lunilor septembrie (luna a saptea), octombrie (a opta), decembrie (a zecea). Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara si iarna. Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie.

Impletirea alb-rosie a snurului se regaseste in steagul calusarilor, la bradul de nunta, la podoabele junilor, la sambra oilor si in multe alte obiceiuri stravechi. Arheologii romani au gasit in asezarea preistorica de la Schela Cladovei, veche de 8000 de ani, pietre de rau cu urme de vopsea alba si rosie. Impletirea celor doua culori simbolizeaza geneza si regenerarea vietii.