LA MULTI ANI tuturor utilizatorilor si colaboratorilor Bibliotecii Cernesti!

Priviti anul care a trecut cu sufletul unui om intelept si noul an cu
ochi limpezi de copil reflectand uimirea si credinta.
Noul an sa va aduca dragostea, armonia, stralucirea si
lumina pe care le meritati din plin. Srbatori fericite alaturi de cei
dragi si La multi Ani !
Bibliotecara

VETERANII DE RAZBOI: Sa fim fericiti ca ii mai avem alaturi de noi !

Citeam luna trecuta in paginile unui ziar electronic al Maramuresului ca in judetul nostru mai sunt 380 veterani de razboi , iar marturiile celor care “s-au intors din moarte”, eroi de care nu ne amintim decat o data pe an , sunt nu doar cutremuratoare, ci si o lectie de istorie neinclusa in manualele de specialitate. .Va marturisesc ca am ramas impresionata dupa citirea acelui articol.
Zilele trecute, discutand cu o doamna invatatoare de la Scoala din Cernesti despre activitatile pe care le vom intreprinde cu copiii pentru a marca Ziua Nationala a Romaniei, ne-a venit si noua ideea de a invita pe unul din veteranii de razboi din comuna noastra la o lectie de istorie inedita intr-una din zilele urmatoare, dupa aceasta minivacanta de 4 zile .
Ma numar printre norocosii care au in familie un veteran din cel de-Al Doilea Razboi Mondial : este chiar bunicul meu ,Bota Ioan, care a ajuns anul acesta la frumoasa varsta de 92 ani. A trecut prin multe greutati de-a lungul vietii sale : cei 4 ani petrecuti pe front, urmati de anii grei de dupa razboi ,ani de munca asidua alaturi de sotia sa pentru a-si intretine familia ( 3 copii).
Nu voi reproduce aici toate amintirile dureroase depanate de multe ori in fata noastra, a nepotilor si acum a stranepotilor . Marturia sa despre grozaviile razboiului, despre sacrificiul ostasilor romani pe fronturile Celui de-Al Doilea Razboi Mondial la care a participat, o vor asculta si alti copii din comuna noastra la "Ora de istorie din biblioteca", la care va fi invitat in curand.In cele doua fotografii: veteranul Bota Ioan din Cernesti la varsta de 22 ani(poza din razboi) si la 90 ani.
Sa ne traiesti, bunicule, multi ani , cu sanatate!
Bibliotecar,
Latis Marioara

1 Decembrie-Ziua Nationala a Romaniei

Miercuri, 30 noiembrie,la Biblioteca Comunala Cernesti vor avea loc prezentari power point pe tema Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918.
Alaturi de elevii de la Scoala Cernesti- care vor fi prezenti in biblioteca incepand cu ora 9, insotiti de invatatori si diriginti- sunt invitati toti cei care doresc sa sarbatoreasca Ziua Nationala prin vizionarea celor mai sugestive momente a actului istoric care i-a unit pe toti romanii la Alba Iulia in 1918.

Va asteptam!

" Invatam si ne jucam!" -spun copiii din clasele a II-a si a IV-a din satul Ciocotis

Copiii din Ciocotis din clasele a II-a si a IV-a au fost primii membrii ai Clubului "Invatam si ne jucam".
In data de 9 noiembrie, insotiti de doamnele invatatoare Sovre Mariana si Ionce Maria, copiii au petrecut 2 ore in Biblioteca Comunala Cernesti.Timpul a zburat prea repede pentru a face toate cate si-au propus pentru aceasta vizita, insa copiii au fost incantati de tot ce au vazut in biblioteca.
Momentele principale ale acestei vizite au fost: prezentarea bibliotecii de catre
d-na bibliotecara, prezentarea blogului bibliotecii,rasfoirea unor carti de copii- aranjate intr-o mica expozitie,prezentarea Centrului Internet, oportunitatile utilizarii calculatoarelor din biblioteca, prezentarea jocurilor Intuitex.
Din pacate, vremea a fost rece pentru a se putea juca si in aer liber.
Cu aceasta ocazie, doamnele invatatoare si d-na bibliotecara au incheiat un parteneriat educational intre Scoala Ciocotis si Biblioteca Comunala Cernesti in cadrul proiectului intitulat "File de viata-file de carte".
Graficul activitatilor care urmeaza sa se desfasoare in cadrul proiectului il gasiti pe blogul bibliotecii.
Toti copiii care vor dori sa participe la aceste activitati alaturi de colegii lor din Ciocotis sunt bineveniti!
Pentru intalnirea de luna viitoare, biblioteca este pregatita sa primeasca noi membrii!
Va asteptam!

Serviciu nou oferit de Biblioteca Cernesti

Catre toti copiii din Comuna Cernesti!
Incepand cu luna octombrie sunteti invitati sa va inscrieti la biblioteca in Clubul Ne jucam si invatam . Participand la activitatile acestui club , veti avea ocazia sa imbinati jocul cu lectura si cu invatarea unor lucruri noi din diferite domenii.
Acest serviciu l-am conceput in special pentru copiii din satele apartinatoare comunei, copii care nu au posibilitatea de a utiliza biblioteca atat de des ca si colegii lor din centrul de comuna din cauza distantei ,dar si pentru alti copii care inca nu au fost atrasi de biblioteca(din diferite motive) incat sa o frecventeze ca si altii care sunt utilizatori fideli ai bibliotecii .M-am gandit ca prin participarea la unele jocuri de echipa sau individuale, prin lecturarea unor povesti in grup , prin unele jocuri educative instalate pe calculatoarele din biblioteca(Jocurile Intuitex) acestia vor fi atrasi sa utilizeze si alte servicii oferite de biblioteca publica din comuna.
O data pe luna, timp de 2 ore,se vor desfasura cateva activitati: copiilor noi veniti li se va prezenta biblioteca , altii vor rasfoi carti din rafturile destinate lor, altii vor lucra pe calculatoare sub indrumarea bibliotecarului , cei care doresc sa-si completeze temele vor avea posibilitatea sa fie ajutati de un invatator sau profesor ; cei mai mici se vor juca , vor colora,si se vor recrea in spatiul de joaca din curtea cladirii ,fiind supravegheati si de un parinte , care va fi colaborator al bibliotecii la aceste activitati.
Va asteptam sa veniti intr-un numar cat mai mare iar cei mai mici sunt asteptati insotiti de parinti, bunici sau frati mai mari!

Prima intalnire o vom anunta pe blogul bibliotecii si prin afise la scolile din comuna .

Comuna Cernesti in presa maramureseana

Toti cei care trec pragul Bibliotecii Cernesti au ocazia sa vada o mica expozitie cu articole din ziarele locale prin care sunt aduse la cunostinta tuturor maramuresenilor realizari ale cernestenilor, intamplari,stiri din diferite domenii, evenimente care au avut loc de-a lungul anilor.Pentru a readuce acestea in fata tuturor celor care frecventeaza biblioteca, bibliotecara s-a folosit de bibliografia locala si de colectia de ziare achizitionate din anul 2002 pana in prezent.

Octavian Latis

Poetul crestin Octavian Latis s-a nascut la data de 6 aprilie 1922 in Cernesti.
In anul 1940 primeste credinta in Domnul Isus Hristos, primind si botezul in apa, perioada in care a fost supus unor persecutii din partea autoritatilor acelor vremuri. Cu toate acestea, a ramas credincios lui Isus, iar din anul 1974 a inceput sa compuna versuri, pe care le-a adunat in doua volume intitulate La izvorul de sub stanca editia 1 si editia a 2-a.

Octavian Belu

" A venit la noi din tinuturile Lapusului, din satul Cufoaia,sat predestinat culturii, cu versuri de suflet, farmacistul Octavian Belu", spunea Radu Cretu in postfata primei carti aparute: Balade si poeme, 1997.
Desi nascut in Tara Lapusului, dupa casatorie s-a stabilit in Cernesti, unde
si-a intemeiat o familie si a profesat 30 de ani ca farmacist.In 2004 pleaca spre
tinuturile stelare, lasand in urma sa 2 volume cu poezii: Arginturi,2002 si Balade si poeme,1997.
"Poeziile sale au o finete artistica, imprumutata din minutiozitatea farmaceutica."(Radu Cretu)

Augustin Cozmuta

Va prezint mai jos un interviu cu domnul Augustin Cozmuta, fiu al satului Cernesti, scriitor, publicist, interviu realizat de Gabriel Gherasim:

Gabriel Gherasim: Puteti sã ne dati câteva date biografice si profesionale despre dumneavoastrã?
Augustin Cozmutã: Sunt nãscut în 14 noiembrie 1944, în localitatea Cernesti. Studiile liceale, la Tg. Lãpus, le-am absolvit în 1962, iar cele universitare la Cluj-Napoca. Sunt licentiat în filologie, promotia 1967 (cu lucrarea “E. Lovinescu si modernismul”) si de asemenea în filozofie (cu lucrarea “Politicul în publicistica lui Eminescu”). Am fãcut cursuri post-universitare de sociologia culturii si a presei. Din 1968 sunt ziarist la Baia Mare. Colaborez la revistele Tribuna, Steaua, Familia, Astra, Ateneu, Presa Noastrã, Archeus, Pro Unione, Nord Literar, la suplimentele Maramures si Graiul de Duminicã, la culegerile si antologiile Pagini Maramuresene. Am alcãtuit antologia literarã “Nord statornic” (Baia Mare, 1973). Debut editorial cu volumul “Punct de trecere”, interviuri, Editura “Gutinul”, Baia Mare 1995, premiat la Salonul de carte de la Oradea. În anul 2000, am publicat volumul “Punct de vedere”, editoriale, la Editura Universitãtii de Nord Baia Mare, inaugurând seria Jurnalism. Am cãlãtorit în Polonia, Italia, Belgia, Olanda, Germania, SUA. Volumul “Coasta Pacificã. Jurnal Californian”, apãrut în 2002 la Editura “Risoprint” Cluj-Napoca, a fost premiat la manifestarea bãimãreanã “Cãrtile anului”, sectiunea publicisticã. Sunt membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din România, redactor-sef al ziarului “Graiul Maramuresului”, secretar general de redactie la revista “Nord Literar” si vicepresedinte al Asociatiei Scriitorilor Baia Mare. Sunt cadru didactic asociat la Universitatea de Nord Baia Mare, specializarea Filozofie-Jurnalisticã si Doctorand al Universitãtii “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, specializarea Sociologie.
G.G.: Ce si cine anume din cultura de bastinã româneascã v-a inspirat în profesia dvs. de-a lungul anilor?
A.C.: Publicistica scriitorilor români si îndeosebi a lui Eminescu mi-a fost un izvor permanent de inspiratie în profesie de-a lungul anilor. Am considerat totdeauna jurnalismul ca parte a culturii, iar istoria presei românesti consemneazã numeroase nume de ziaristi care s-au impus si ca însemnati oameni de culturã. Chiar dacã munca gazetarului se deosebeste esential - mai ales azi - de cea a scriitorului, standardele de creatie în presã trebuie sã tindã calitativ spre înalte exigente estetice. Mesajul publicistic nu poate coborî în derizoriu si în improvizatie facilã. Nu putem avea consumatori mediatici de elitã dacã le oferim prin presã (scrisã si audiovizualã) mesaje concepute simplist si difuzate fãrã nimic original în stilul de prezentare.
G.G.: Dati-ne un scurt istoric al gazetei “Graiul Maramuresului”.
A.C.: Ziarul “Graiul Maramuresului” îsi începe istoria nouã cu data de 22 decembrie 1989, în vâltoarea evenimentelor care treptat au readus România în lumea democraticã occidentalã. Zicem istorie “nouã“ întrucât un ziar cu acest nume a mai apãrut în Maramures în deceniul patru al secolului trecut, deci am preluat o traditie localã, tinzând s-o facem compatibilã, prin dezvoltare, cu parametrii contemporani ai exercitãrii profesiei de ziarist. De la un ziar cu patru pagini, tipar alb-negru, am reusit în doar 15 ani de aparitie sã-l aducem la o publicatie în 16 pagini, cu imprimare offset, din care 4 pagini sunt policromie. Cu 6 aparitii pe sãptãmânã am sporit, alãturi de tiraj, contactul cu publicul cititor, recent atingând nr. 4.500 de la înfiintare. Am înlãturat în mare parte decalajul tehnologic si sperãm si cel profesional care ne despãrtea cu ani în urmã de presa occidentalã.
G.G.: Amintiti cititorilor nostri care este regiunea, demografia si istoricul zonei Maramuresului. De asemenea, existã o parte a Maramuresului ocupatã de cãtre ucrainieni, ca si Nordul Bucovinei. Care sunt localitãtile ocupate si care sunt relatiile dintre maramuresenii de peste frontiera actualã cu maramuresenii din România?
A.C.: Prin aria de difuzare, suntem un ziar judetean sau departamental, locuitorii Maramuresului fiind aproximativ 600.000 de persoane, majoritatea români, în proportie de 80 la sutã. Restul populatiei este reprezentat de ucrainieni, maghiari, germani, romi si evrei (acestia din urmã tot mai putini în raport cu situatia demograficã de la 1900, sã zicem). Judetul, ca unitate teritorial-administrativã, cuprinde pe lângã Maramures si alte zone sau pãrti din ele cu specific folcloric si etnografic distinct (Chioar, Lãpus, Codru, partial Oas). Sub aspect istoric, Maramuresul are gloria si mândria de a fi tara voievozilor Bogdan si Dragos, întemeietori ai statului medieval românesc, iar în plan lingvistic este aria scrierii primelor texte românesti. Peste Tisa, în Ucraina, se aflã o mare parte a Maramuresului medieval, dupã cum nordul Bucovinei, cu orasul Cernãuti, au rãmas sub ocupatie sovieticã dupã cel de-al doilea rãzboi mondial. Relatiile dintre maramuresenii despãrtiti de actuala frontierã româno-ucrainianã sunt amicale, constând în vizite reciproce între rude si schimburi de delegatii oficiale la nivelul unor localitãti, însã restrânse ca întindere din cauza functionãrii unor vize restrictive de ambele pãrti si existenta unor puncte de trecere si vamale extrem de putine fatã de cererile manifestate de locuitorii de pe cele douã maluri ale Tisei. Un pod rutier nou construit dupã 1990 nu e utilizat pe mãsura necesitãtilor de ordin economic si cultural pe care l-ar impune volumul relatiilor dintre România si Ucraina.
G.G.: Poetul si ziaristul contemporan de exceptional talent Leo Bordeianu, co-editor al publicatiei “Limba Românã“ din Chisinãu, Basarabia, a scris cândva cã: “... niciodatã nu m-am simtit mai aproape de neamul si traditiile românesti ca atunci când m-am aflat oaspete al maramuresenilor si am petrecut cu ei obiceiurile strãbune de Crãciun...”. Cum explicati stoicismul cu care maramuresenii îsi pãstreazã traditiile strãbune, indiferent sub care ocupanti se gãsesc si indiferent în care perioadã din istorie se aflã (incluzând perioada post-industrialã actualã)?
A.C.: Nu cred cã e vorba de stoicism, ci pur si simplu de o vointã de a-si pãstra identitatea etnicã prin toate elementele sale componente, de la ocupatii si meserii, la limbã si port, inclusiv toleranta si ospitalitatea doveditã fatã de strãini. Ei stiu cã detin o zestre pe care o mostenesc din vechime si la care nu pot renunta (s-o înlocuiascã cu ce?). Oamenii sunt statornici locului si se simt stãpâni, chiar dacã sunt mai sãraci si adesea nevoiti sã meargã la lucru în tarã si, mai recent, în strãinãtate, spre a-si câstiga cele necesare traiului. Ei sunt receptivi la nou si la schimbãri, dar fãrã a renunta cu usurintã la conservarea traditiilor specifice care îi disting atât de pregnant în lume. A fi maramuresean înseamnã a fi om demn de respect în orice vremuri, mai bune sau mai rele, cum le dã Dumnezeu si cum, uneori, le provoacã istoria.
G.G.: Multi români au excelat din punct de vedere al profesiei lor odatã ce au ajuns în tãri strãine. Ce credeti cã îi face pe conationalii nostri sã reuseascã atât de des în strãinãtate, dar nu asa de bine, poate, si în patria-mamã?
A.C.: Contextul îsi are influenta lui, favorizând sau nu punerea în valoare a unor performante profesionale. Indiscutabil, în tãri strãine, prin motivatia plecãrii de acasã si prin scopul bine ales, aceste resurse personale sunt mobilizate mai intens decât în tarã, unde si organizarea si disciplina muncii lasã de dorit. Ca sã nu mai vorbim de rãsplata efortului, mult mai tentantã si mai stimulativã în strãinãtate decât în tarã. Dacã adãugãm si spiritul de competitie care intervine inevitabil si este mai accentuat, e firesc ca românii sã aibã randament mai ridicat decât în patria-mamã. Mama e totdeauna mai blândã cu copiii ei.
G.G.: Multi imigranti români din strãinãtate îsi pierd la scurt timp dupã sosirea în exil atât folosinta limbii române cât si se amalgameazã societãtii adoptive complet. De ce credeti cã ar trebui conationalii nostri sã-si respecte si mentinã legãtura cu Þara si cultura româneascã, în paralel cu dezvoltarea lor în cea adoptivã?
A.C.: Prin natura situatiilor, fiind foarte dispersati, e de înteles ca imigrantii români din strãinãtate sã-si diminueaze folosinta limbii materne si sã se piardã în societatea pe care o adoptã si în care sunt nevoiti sã se integreze. Nu vãd însã de ce si-ar ascunde identitatea, inclusiv prin nefolosirea limbii, cel putin în familie. E drept cã nu-si pot exersa limba nationalã într-o societate adoptivã, unde aceastã limbã nu e cunoscutã. Cu cine sã vorbesti româneste? În momentul în care se creazã mici comunitãti românesti, situatia se schimbã si pot fi cultivate si o seamã de valori specifice culturii nationale, nu neapãrat doar folclorice. Aceastã nevoie spiritualã nu si-o pot satisface decât prin mentinerea unei legãturi cât mai substantiale posibile cu cultura româneascã. Comunitãtile românesti din strãinãtate detin încã putine institutii (sociale, culturale, religioase etc.) prin care sã-si mentinã identitatea nationalã si sã-si afirme personalitatea în conformitate cu aceastã zestre de acasã, purtatã cu ei oriunde în lume. Dezvoltarea lor în tara adoptivã n-are decât de câstigat prin aceastã legãturã multiplã cu tara de origine.
G.G.: Cum pot cititorii "Meridianului Românesc" sã intre în contact cu dvs.?
A.C.: Legãturile sunt posibile pe multe cãi, electronice, telefonice, postale. Ziarul are pagina web pe Internet www.graiul.ro, telefon: 0262/221017, e-mail: graiul@graiul.ro, si o adresã: Redactia “Graiul Maramuresului”, Bd. Bucuresti nr. 25, Baia Mare, judetul Maramures, România.
G.G.: Domnule Cozmutã, multumim!
A.C.: Si eu la rândul meu!

Volume de poezii ale scriitorilor cernesteni

Scriitori din Cernesti

Cu ocazia intalnirii cu cativa copii cu varste intre 10 si 14 ani, la o activitate desfasurata in incinta bibliotecii, mi-am dat seama ca acestia nu cunosc scriitorii nascuti in comuna noastra.
Cu putin timp inainte de aceasta intalnire, aranjasem pe unul din rafturi cateva portrete cu scriitorii Cernestiului si cu cateva volume cu operele lor.
Vazand nedumerire si curiozitate pe chipurile acestor copii la vederea acelei mici expozitii,m-am gandit sa le prezint cateva aspecte din viata acestor personalitati locale si operele lor.
Bibliotecara

Colocviul bibliotecarilor din Zona Lapus

In 23 iunie 2011, va avea loc la Biblioteca Cernesti -Colocviul bibliotecarilor din Zona Lapus- la care vor participa bibliotecari din bibliotecile publice din Tg.lapus, Suciu de Sus, Copalnic Manastur,Cupseni,Coroieni, Baiut, Lapus si Vima Mica, dar si colegi bibliotecari de la Biblioteca Judeteana Petre Dulfu,Baia Mare.
In cadrul intrunirii se va discuta despre Programul Biblionet, dar si aspecte ale activitatii din bibliotecile din aceasta zona.Reprezentantii Bibliotecii Judetene vor veni cu noutati pentru bibliotecarii din aceste localitati.
Pe viitor voi reveni si cu poze de la aceasta intrunire.
Bibliotecara

Copiii din clasa a V-a povestind despre...

... D-l Goe, Tom Sawyer, Heidi, Pinocchio, Harry Potter si alte figuri celebre de copii din literatura

O expozitie pentru copii

Incepand de marti-31 mai, pana joi-2 iunie, toti cei care au trecut pragul bibliotecii au avut ocazia sa rasfoiasca cele mai interesante carti din biblioteca, in care, eroii principali sunt copiii;cartile, adunate intr-o mica expozitie,i-au atras mai ales pe cei mai tineri utilizatori ai bibliotecii, astfel ca, miercuri , de Ziua Copilului, clasele a V-a si a a VI-a de la Scoala Cernesti, impreuna cu d-na prof. Farcas Diana au tinut ora de lb.romana la biblioteca, tema lectiilor fiind chiar tema expozitiei : Copii celebri din literatura romana si universala.

Sarbatoarea Inaltarii Domnului

Joi- 2 iunie, întreaga creştinătate, prăznuieşte Înălţarea la ceruri a Domnului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos(Ispasul), precum şi cinstirea Eroilor neamului românesc.
Această zi are o dublă semnificaţie pentru români: MAREA SǍRBǍTOARE CREŞTINǍ A ÎNǍLŢǍRII DOMNULUI LA CER si totodata ziua cinstirii şi pomenirii eroilor şi martirilor neamului românesc care şi-au dat viaţa pentru apărarea şi întregirea ţării, pentru dreptate şi adevar .
Istoria milenară a consemnat în paginile sale faptele de vitejie şi eroism a lui Burebista si Decebal, Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, pe eroii care au îmbrăcat haina militară pt. a scrie cu trupurile lor ‘PE AICI NU SE TRECE” in primul Război mondial sau pe ostaşii români care au primit ordin “ SǍ TREACǍ PRUTUL” pentru a-i dezrobi pe basarabeni.
Marele Război sau Războiul Reântregirii cum l-au numit românii, a asigurat împlinirea unui ideal, însa şi moartea a sute de mii de români. De aceea pentru supravieţuitori s-a impus ca o datorie morală comemorarea în fiecare an a celor care au pierit pe câmpurile de luptă.
După Primul Război Mondial, România a fost printre primele state, care, urmând exemplul Franţei a decis să înalţe un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe câmpul de lupta : MONUMENTUL EROULUI NECUNOSCUT.
Cinstirea eroilor neamului românesc este răsplata luptei şi jertfirii lor pentru apărarea ţării şi a gliei noastre strămoşeşti.

Hristos la cer s-a inaltat
Si ucenicii au lacrimat
Si Maica Sa a plans cu dor,
Vazand ca fiul pleaca-n zbor.

Domnul pe toti i-a mangaiat,
Apoi la cer s-a ridicat,
Patruzeci de zile a stat
Pe ucenici i-a bucurat.

Acum ma-nalt de pe pamant, Si-am sa trimit pe Duhul Sfant
Iisuse, al nostrum Dumnezeu,
Inalta si sufletul meu.

Ramai la noi Straine
Ca ziua a trecut;
Sa nu te-ncumeti noaptea
Pe-un drum necunoscut.

La noi gasi-vei masa
Si sigur adapost
Ramai, ca e greu drumul
Si-n noapte fara rost…

Se-ntoarse-n locul care
Lumina se facuse,
Dar nu mai era nimeni,
Stainul disparuse.

O! indelung zabavnici
La inima si gand
Si-n mare bucurie
Si-acum voi stati plangand.

Iar El, mergea-nainte
Singur, tacut si trist
Caci printre ai Sai a fost
Si nu L-au cunoscut.

Caci prea tarziu grait-a
Al inimii indemn,
Nu-l cunoasteti pe Domnul
De nu va da un semn.

Priceasna
Laudati-L ca e mare
Dumnezeu
Ce-a pazit cu mana tare
Pe roman, poporul sau.

El din veci ne-a fost Parinte
Si Stapan,
Nici de astazi inainte
N-o sa uite pe roman.

Mare e a Lui putere
Si va fi.
Si de cate ori vom cere
Sa ne ajute, va veni.

Avem veacuri marturie
Cu-al Sau scut,
Aparandu-ne-n urgie
Printre veacuri ne-a trecut.

Cand veneau gloate barbare Peste noi,
Dumnezeul nostru mare
Ne da brate de eroi.

Si ne-a scris pe Sf. Cruce
Biruiti !
Si oriunde va veti duce,
Laurii sa gramaditi.

Cand purtau in grea robie
Lantul greu,
Noi credeam in barbatie
Si-ntr-al nostru Dumnezeu.

Laudati-L ca e mare
Dumnezeu,
Ce-a pazit cu mana tare
Pe roman, poporul Sau.

El ne-a fost din veci Parinte
Si Stapan.
Nici de astazi inainte
N-o sa uite pe roman.

Astazi patria ne cheama
Pt. ea ca sa luptam
Cata, deci iubita mama
Orice dor noi sa-l uitam.

Iar cand vestea mortii mele
Pan’ la tine va sosi
Sa strabati munti si valcele
Trupul meu spre a-l gasi.

Imnul eroilor
Presarati pe-a lor morminte
Ale laurilor foi,
Spre a fi mai dulce somnul
Fericitilor eroi.

Ridicati pe piramida
Nemuririi faima lor,
Scriti in cartile de aur
Cantecul nemuritor.

Pe copii la sanul vostru
Alintati-I cu-acest cant,
Povestindu-le cu fala
Al eroilor avant.

Dezveliti tot adevarul
Si le spuneti tuturor
Cum murira fratii nostri
Pt. neam si tara lor.

Si pe sacrele morminte
Puneti lacrime si flori,
Spre a fi mai dulce somnul
Miilor de luptatori.

Ridicati pe piramida
Nemuririi faima lor,
Scrti in cartile de aur
Cantecul nemuritor.

Sufletele lor marete
Catre ceruri isi iau zbor
Caci murira fratii nostri
Pt. neam si tara lor.

Cand a fost sa moara Stefan,
Multa jale-a fost in tara,
Si la patul lui de moarte,
Toti boierii se-adunara.

Trista-i Manastirea Putna
Plang padurile batrane,
Si poporu-n hohot plange
Cui ne lasi pe noi stapane?

Eu va las in grija mare
Dumnezeului cel sfant,
Sa stati straja la hotare,
Sa paziti acest pamant.

Si-a mea frunte ti- se-nchina
Ca-naintea unui sfant,
Caci desi copil eu sunt
Inima de dor mi-e plina
Romanie, te salut,
Cuib in care m-am nascut
Scumpa tara romaneasca,
Te salut.

Pui de lei
Eroi au fost, eroi sunt inca
Si-or fi in neamul romanesc,
Caci rupti sunt ca din tare stanca,
Romanii orisiunde cresc.

E vita noastra faurita
De doi barbati cu brate tari
Si cu vointa otelita,
Cu minti destepte, inimi mari.
Lui Decebal i-am fost un lancier
Pe zidirile Sarmisegetuzei
Cand soarele-si stingea mocnirea spuzei
Si facle sacre luminau sub cer.

Fui pedestras lui Mircea cel Batran
Cu veghea-n ochii darji cat tine anul
Si am ingenunchiat aliotmanul
Stiindu-ma pe tara mea stapan.

Si am fost pantarul lui Stefan cel drept
De straja la hotarele din datini
Ca, tara mea nicicand sa nu te clatini
Cu ranile vrajmasilor pe pipt.

I-am fost lui Cuza-Voda cavaler
Stateam in sa semet ca sa se vada
Si-n sold imi scanteia viteza spada
Incat parea de soare nu de fier.

De toti stiute fapte vitejesti
In suflet mi-au inaripat elanul,
Cand am infrant rasunator dusmanul
In spre Oituz, Marasti si Marasesti.
Pe drumul de victorii
Nebiruita esti,
Tu spada a nadejdii
Tu scut al implinirii
Ce stai cu toti ostasii
Armatelor fratesti
De veghe libertatii
Si pace omenirii.



Treceti batalioane romane Carpatii
Un cantec istoric ne-aduce aminte
Ca fratii in veci vor fi frati
Un cantec de lupta batran ca Unirea
Voi compatrioti ascultati.

Treceti batalioane romane Carpatii
La arme cu frunze si flori
V-asteapta izbanda, v-asteapta si fratii
Cu inima la trecatori.

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheama
Nadejdea e numai in noi
Saruta-ti, copile, parintii si fratii
Si-apoi sa mergem la razboi.


Cinste eroilor neamului romanesc!

1 IUNIE

1 IUNIE-Ziua Copilului

Ziua Internationala a Copilului, 1 Iunie, a intrat in istorie ca avand inceputurile in anul 1925, an in care la Geneva s-a tinut Conferinta Mondiala pentru bunastarea copiilor, iar in China in acea zi de 1 iunie s-a sarbatorit Festivalul Dragonului, sarbatoare straveche, ce marcheaza in China inceputul verii, festival organizat de catre consulul Chinei la San Frascisco, pentru copii chinezi orfani.
Nu se stie de ce a fost aleasa data de 1 iunie, se spune ca a fost o simpla coincidenta, dar de atunci ziua de 1 Iunie a ramas ca fiind considerata Ziua Internationala a Copiilor pe peste tot din lume. De fapt, nu chiar peste tot in lume, caci unele tari, sarbatoresc Ziua Copilului la alte date din an, astfel, in India se sarbatoreste pe 14 Noiembrie, in Japonia si Coreea de Sud, pe 5 Mai, in Hong Kong pe 4 aprilie, in Turcia pe 23 aprilie, in Mexic pe 30 aprilie, in Indonezia pe 8 iunie, in Singapore pe 1 octombrie, iar in Congo pe 25 decembrie. O situatie chiar ciudata se intalneste in Germania, unde Ziua Copilui se sarbatoreste pe data de 1 iunie in jumatatea de Est, iar in partea de Vest ziua este sarbatorita pe 20 septembrie. UNICEF (Fondul Natiunilor Unite pentru Copii), infiintat in 1946, a stabilit o alta data pentru sarbatorirea Zilei Copilului: 20 noiembrie.
Ziua Copilului, aceasta zi de sarbatoare a celor mici este, de obicei, sarbatorita cu petreceri ,
acţiuni dedicate copiilor, reuniuni in aer liber ale familiilor, programe TV cu emisiuni dedicate micutilor.
Pentru toti oamenii, chiar daca au sau chiar daca nu au copii:
Un secret: Copilul este bogatia omului sarac.
Un sfat: Pastreaza pentru totdeuna in suflet copilul din tine; astfel, nu va fi niciodata prea tarziu sa ai parte de o copilarie fericita.
Un alt sfat: Sa nu uiti niciodata de leapsa, de-a v-ati ascunselea, sotronul sau de omul negru, de genunchii mai mereu juliti si de hainele murdare de la joaca… Sa nu uiti de tine…
La multi ani tuturor copiilor si de asemenea tuturor parintilor! Sa va bucurati de copiii vostri frumosi si sanatosi!

HRISTOS A INVIAT!

Pentru a intelege sacrificiul suprem trebuie doar sa fim mai buni,mai iertatori,mai ingaduitori,mai intelepti,mereu cu lumina in suflet,ganduri si simtiri.Hristos a inviat!

Minivacanta de Pasti

Dragi elevi,
Si in vacanta de Pasti (18-25 aprilie) , sunteti asteptati la biblioteca pentru a imprumuta carti , pentru a frecventa centrul internet si pentru a vizita expozitia de carte religioasa deschisa cu ocazia Sarbatorii Invierii .Va invit sa veniti impreuna cu parintii si cu fratii mai mari!

Cititi ziarul la biblioteca!

Stimati cetateni ai comunei Cernesti!
La Biblioteca Cernesti aveti acces la informatia curenta prin intermediul abonamentului la ziarul local Graiul Maramuresului!
Daca doriti sa rasfoiti numere din arhiva ziarului, va informam ca biblioteca detine colectiile acestui periodic din anul 2003 pana in prezent.
Din pacate, din lipsa de fonduri , nu ne-am permis sa ne abonam si la alte periodice locale sau centrale.
Bibliotecara

Biblioteca de altadata

Doamna Zaharia Lucica, invatatoare la clasa a II-a la Scoala cu clasele I-VIII Cernesti ,dar si bibliotecara scolii, ne impartaseste din experienta sa ca bibliotecara la Biblioteca Comunala Cernesti in perioada 1978-1990:
" Programul de functionare a bibliotecii satului in anii 70-80 era redus, de 8 ore/saptamana , planificate miercurea, sambata si duminica.
Fiind cadru didactic, incercam sa cultiv gustul pentru lectura , astfel ca incurajam elevii sa imprumute carti, nu numai pentru studiu ci si pentru recreere prin lectura.Cadrele didactice imprumutau carti de specialitate(pedagogie).
Impreuna cu tinerii din comuna si cu cadrele didactice am pus in scena si am prezentat in fata publicului piese de teatru; organizam intalniri cu femeile din sat (sezatori) in vederea valorificarii traditiilor si culturii locale, dar si in scopul atragerii lor in randul cititorilor.
De asemenea, am organizat prezentari de carti cu ocazia altor activitati culturale (jocul satului), auditii muzicale s.a.
Fondul de carte era compus din : literatura romana si universala, literatura pentru copii,carti de medicina , agricultura, ppsihopedagogie,lucrari de referinta, carti de politica(in special Cuvantarile lui Ceausescu, legi, Congresele PCR), colectie de ziare si reviste.
In acei ani, in lipsa calculatorului, biblioteca cu colectiile de carte era una din putinele surse de informare a cetatenilor.

LA MULTI ANI!

PENTRU TOATE FEMEILE DIN COMUNA CERNESTI:
Aceasta zi sa fie un prilej de bucurie pentru noi toate, sa simtim mai putin apasarea grijilor si sa ne umplem gandurile si sufletul de caldura primaverii!
La Multi Ani!
Bibliotecara

8 Martie- Ziua Femeii

1 Martie

Martisor: traditie romaneasca, regenerare si unitatea contrariilor
Martisorul este strans legat de traditia romaneasca: el nu se intalneste decat in spatiul carpatic si in zonele limitrofe, la romani si la unele populatii invecinate, care l-au preluat de la acestia. Obiceiul este cu mult anterior crestinismului, stand in legatura cu scenariul ritual al anului nou agrar, celebrat primavara.

Pana in veacul trecut, martisorul se daruia copiilor si tinerilor - fete si baieti deopotriva - de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Snurul de martisor, format din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, lumina-intuneric, fertilitate-sterilitate.

Snurul era legat la mana, prins in piept si purtat, dupa zone, pana la Macinici, Florii, Paste, Armindeni, sau pana la inflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agatat, ca semn benefic, pe ramurile inflorite de macesi, vita-de-vie, visin, cires, se punea sub closca ori se agata la icoana.

Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita "bautul martisorului". Cu trecerea timpului, de snurul bicolor s-au legat monede de argint si de aur. In ziua de astazi, de acest snur se atarna obiecte artizanale, intruchipand diferite animale, flori, litere etc. Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia, probabil o veche zeitate agrara, care, ajunsa la varsta senectutii, moare si apoi renaste la echinoctiul de primavara.

Martisorul ramane peste veacuri "funia anului", care aduna laolalta saptamanile si lunile in cele doua anotimpuri stravechi ale calendarului popular: vara si iarna, simbolizate de snurul bicolor.

La geto-daci si la latini anul nou incepea la 1 martie. Martie (mens Martius, "luna zeului Marte") era prima luna a anului. Astfel se explica numele lunilor septembrie (luna a saptea), octombrie (a opta), decembrie (a zecea). Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara si iarna. Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie.

Impletirea alb-rosie a snurului se regaseste in steagul calusarilor, la bradul de nunta, la podoabele junilor, la sambra oilor si in multe alte obiceiuri stravechi. Arheologii romani au gasit in asezarea preistorica de la Schela Cladovei, veche de 8000 de ani, pietre de rau cu urme de vopsea alba si rosie. Impletirea celor doua culori simbolizeaza geneza si regenerarea vietii.

Noi cursuri pentru bibliotecari

In perioada 14-17 februarie, am participat-alaturi de alti colegi de la bibliotecile publice din Maramures- la cursul " Bazele serviciilor noi de biblioteca", curs organizat de Biblioteca Judeteana Petre Dulfu - Baia Mare.Aici am invatat lucruri noi , folositoare pentru bibliotecari , lucruri pe care le vom aplica pentru a oferi comunitatii locale noi servicii de biblioteca, diferite de cele existente pana in prezent.
Mai sus va postez cateva poze cu colegii bibliotecari si cu cei doi traineri care au tinut aceste cursuri.
Bibliotecara

Din nou la biblioteca!

Dupa 2 saptamani ,perioada in care bibliotecara a beneficiat de un mic concediu si in intervalul 14-17 februarie a participat la cursuri la Biblioteca Judeteana Petre Dulfu, biblioteca din Cernesti isi redeschide iar portile.
Va asteptam!

Elevii din clasele I-IV de la Sc. Cernesti omagiindu-l pe Eminescu