Expoziție de carte la Biblioteca Comunală ”Augustin Cozmuța ” - Cernești
marți, 14 ianuarie 2025
miercuri, 13 noiembrie 2024
80 ani de la nașterea scriitorului Augustin Cozmuța ( 14 noiembrie1944 - 22 noiembrie 2015)
Augustin Cozmuța , ziarist,critic literar și scriitor român s-a născut in 14 noiembrie 1944 în Cernești, județul Maramureș.
În anul 1999 Consiliul Local și Primăria Comunei Cernești au hotărât să-i fie conferit titlul de Cetățean de Onoare al comunei Cernești,ca o recunoaștere a unei cariere de excelență, a unor fapte și acte prin care omul de cultură Augustin Cozmuța și-a adus o contribuție deosebită la promovarea prestigiului satului său natal, Cernești.
În luna mai al anului 2016, la o jumătate de an de la trecerea sa în neființă, consilierii locali ai comunei Cernești au aprobat o hotărâre prin care i s-a atribuit bibliotecii din comună numele său :
Biblioteca Comunală „Augustin Cozmuța”.
Biografie
Studiile liceale le-a absolvit în anul 1962, la Tîrgu Lăpuș, iar cele universitare la Cluj-Napoca. Licențiat, în filologie, promoția 1967, (cu lucrarea E. Lovinescu și modernismul) și, de asemenea, în filosofie, (cu lucrarea Politicul în publicistica lui Eminescu). Cursuri post-universitare de sociologia culturii (Brașov) și a presei (București). Din anul 1968 a fost ziarist în Baia Mare.A debutat în revista Tribuna (1966), al cărei cenaclu literar l-a frecventat în timpul studenției. A colaborat la revistele Tribuna, Steaua, Familia, Astra, Ateneu, Presa Noastră, Archeus, Pro Unione, Nord Literar, suplimentul Maramureș. A inițiat suplimentul Graiul de Duminică al ziarului Graiul Maramureșului (publicație cotidiană al cărei prim număr l-a editat, în compania unui grup de revoluționari, în decembrie 1989).A îngrijit culegerile literare Pagini maramureșene. A alcătuit antologia literară Nord statornic (Baia Mare 1973). Debut editorial cu volumul Punct de trecere. Interviuri, Editura Gutinul, Baia Mare 1995, premiat la Salonul de carte de la Oradea.
Redactor de carte sau lector la mai multe lucrări și reviste, consilier editorial al Editurii Gutinul Baia Mare. Autor de prefețe și postfețe la antologii literare, la volume de poezie și proză ale unor autori maramureșeni publicați de edituri băimărene.
A inițiat manifestarea Cărțile Anului, în colaborare cu Primăria Baia Mare. La acest concurs, i-au fost premiate cărțile Coasta Pacifică. Jurnal californian (secțiunea Publicistică), Punct critic Comentarii literare (Premiul special al juriului) și Momente și schițe pe scena criticii. Pentru cartea Pagini de critică literară a primit premiul Asociației Scriitorilor Baia Mare.
Apreciind activitatea desfășurată în calitate de critic literar, Primăria Baia Mare l-a declarat Scriitorul anului în 2015.
A susținut Cartea de teatru, rubrică în programul de sală al Teatrului Dramatic din Baia Mare, trupă pe care a însoțit-o în turnee și la festivaluri naționale și internaționale de profil organizate la Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Bacău, Oradea, Parma (Italia) și Kielce (Polonia). A însoțit formații artistice maramureșene și a călătorit pe cont propriu sau în interes jurnalistic în Ungaria, Bulgaria, Polonia, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Ucraina, Republica Moldova, SUA.
A vernisat numeroase expoziții de artă publicând cronici și interviuri pe această temă, fiind citat în lucrarea-album Centrul artistic Baia Mare la centenar. Membru al juriului la festivaluri de literatură de la Cicârlău și Vișeu de Sus, cât și la unele ediții ale concursului Cărțile Anului.
VOLUME PUBLICATE
- Punct de trecere. Interviuri, Editura Gutinul, Baia Mare, 1995
- Punct de vedere. Editoriale, Editura Universității de Nord Baia Mare, 2000
- Coasta Pacifică. Jurnal Californian, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2002
- Punct critic. Comentarii literare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004
- Pagini de critică literară, Editura Eurotip, Baia Mare, 2010
- Momente și schițe pe scena criticii, Editura Eurotip, Baia Mare, 2013
- Alte pagini de critică literară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014
- Punct de trecere. Volumul II: Interviuri literare, Editura Gutinul, Baia Mare, 2015
- Incursiuni în arta plastică, Editura Gutinul, Baia Mare, 2016 (publicat postum)
- Anul 70 al vieții mele-Jurnal, Editura Cromatica, Baia Mare, 2017 (publicat postum)
- De la Nord statornic la Nord Literar - suplimentul Maramureș, Editura BJPD, Baia Mare, 2018 (publicat postum)
- Călătorie spre Constelația Scorpionului-Augustin Cozmuța- 75. Editura Ethnologica, Baia Mare, 2019,carte postumă, îngrijită de către soția scriitorului, Ileana Cozmuța
luni, 11 noiembrie 2024
Sărbătoare la Cernești - 600 ani de la prima atestare documentară a satului

Au vorbit despre Cernești localnici, invitați, foști primari ai Cerneștiului,
s-au depănat amintiri despre oamenii locului și evenimente petrecute de-a lungul timpului.
A urmat lansarea volumului „Monografia satului Cernești,” autor - prof. de istorie- Stănoiu Nicolae ( dascăl de valoare a Școlii din Cernești între anii 1972-1990), o lucrare deosebită despre istoria și tradițiile acestei așezări.
Toti cei prezenți au avut ocazia să descopere fotografii foarte vechi cu oameni din Cernești, cu rudele lor, cu clădiri vechi și obiceiuri, intr-o expoziție organizată de Biblioteca Comunală ”Augustin Cozmuța” in holul Centrului Cultural.



vineri, 31 mai 2024
Cei mai buni cititori - concurs
În fiecare an, cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, Biblioteca Comunală ”Augustin Cozmuța”- Cernești organizeaza o manifestare cultural-educativa cu mare impact la cei mai tineri cititori ai noștri, un concurs menit sa-i apropie pe micii cititori de carte : Concursul ”Cei mai buni cititori” . Acest concurs este un prilej pentru elevii din ciclul primar de a se apropia mai mult și de bibliotecă.
Prin ajutorul oferit de doamnele invățătoare Pop Veronica, Zăhan Felicia și Marc Laura , toți copiii iubitori de lectură au primit diplome de : CITITOR AVANSAT sau CITITOR INCEPĂTOR, dar și dulciuri .
Astfel, copiii vor indragi si mai mult cartea si lectura, vor deveni prieteni ai cărții pentru toată viața. In felul acesta este rasplatit cititorul de varsta fragedă care a citit cele mai multe cărți de la bibliotecă in anul care a trecut, cel care i-a trecut pragul de cele mai multe ori.
FELICITĂRI, DRAGI COPII!

luni, 15 ianuarie 2024
Mihai Eminescu - omagiat la bibliotecă
Mihai
Eminescu- omagiat la Biblioteca Comunală ”Augustin Cozmuța”,
Cernești
Ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu este cinstită în toate oraşele ţării, însă cu atât mai mult acolo unde Eminescu şi-a purtat paşii, inspirându-se din frumuseţile locului.
La ceas aniversar, opera şi personalitatea acestuia sunt evocate în cadrul instituţiilor de cultură si în instituţiile de învăţământ, acolo unde elevii, avizi de cunoaştere, participă la numeroase manifestări cu caracter cultural.
Azi, 15 ianuarie 2024, la Biblioteca Comunală ” Augustin Cozmuta ” din Cernesti - Maramures au avut loc activitati la care au participat elevii claselor I-IV , clasa pregatitoare si clasa a VII-a de la Scoala Gimnaziala Cernesti, indrumati de doamnele invatatoare si d-na director adjunct
Au urmarit o prezentare Power Point despre viata poetului si despre opera sa, au rasfoit carti cu poeziile marelui poet si au cantat cantece pe versurile lui Eminescu

vineri, 12 ianuarie 2024
15 Ianuarie - ZIUA CULTURII NATIONALE - Aniversarea poetului MIHAI EMINESCU
Ziua Culturii Naționale
Ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, 15 ianuarie, a devenit „Ziua Culturii Naționale” în România. A fost adoptată în 2011, iar de atunci se organizează anual festivități în cinstea culturii românești.
Cine a fost Mihai Eminescu? — Primii ani de viață
Mihai Eminescu a văzut lumina zilei pe 15 ianuarie 1850, într-un sat
botoșănean, Ipotești, pe care l-a idilizat în nenumărate rânduri în operele
sale. Părinții săi au fost Gheorghe Eminovici și Raluca Jurașcu. Cei doi soți
au avut 11 copii, iar Mihai Eminescu a fost al șaptelea.
A primit taina botezului la Biserica Uspenia din orașul Botoșani,
pe 21 ianuarie 1850. Nu se știe unde și-a început studiile primare, însă
ulterior a fost înscris la gimnaziu la Cernăuți — astăzi oraș de pe teritoriul
Ucrainei.
În 1863, s-a întors acasă într-o vacanță de Paște și nu a mai revenit la studii, deși avea o situație bună la învățătură. A regretat apoi decizia, căutând la Ministerul Învățământului un loc liber pentru a-și continua studiile, însă a fost în zadar. S-a dedicat apoi altor activități: de sufleor la teatru și de copist în domeniul juridic.
Primul poem
La vârsta de 16 ani și-a publicat prima poezie. Chiar în acel an a murit
profesorul său de limba română, Aron Pumnul, iar elevii săi au scris un
pamflet-omagiu adus vieții sale. În cadrul acelui pamflet se afla și o poezie
intitulată „La mormântul Lui Aron Pumnul”, lucrare semnată de Mihai Eminovici,
cum se semna pe vremea aceea poetul. Pe 25 februarie, în același an, poezia sa
„De-aș avea” a fost publicată de către Iosif Vulcan în revista
literară „Familia”. Tot el este cel care a decis schimbarea
numelui tânărului poet, transformându-l din Eminovici în Eminescu.
În 1867, la sfârșitul lunii noiembrie, Mihai Eminescu s-a stabilit în cele din urmă la București, unde a devenit funcționar și copist la Teatrul Național. În toată această perioadă poetul a continuat să își publice lucrările.
Separat de publicarea poeziilor sale, Mihai Eminescu și-a câștigat existența traducând sute de pagini dintr-o carte scrisă de Heinrich Theodor Rotscher, însă nu a reușit niciodată să finalizeze lucrarea. În același timp a început să scrie primul său roman, „Geniu Pustiu”, care a fost publicat neterminat în 1904.
Studiile universitare ale lui
Mihai Eminescu
Câțiva ani mai târziu, la vârsta de 19 ani, a plecat la Viena, în Austria,
pentru a studia în cadrul Facultății de Filosofie și Drept. Studiile sale s-au
desfășurat din 1969 până în 1972. Cu toate acestea, el nu a îndeplinit
cerințele necesare pentru a deveni student universitar, deoarece nu avea
diplomă de bacalaureat. A reușit să participe la cursuri sub titulatura de
„auditor extraordinar”.
În timpul „studenției” sale la Viena a cunoscut două dintre persoanele care
își vor pune amprenta asupra vieții sale ulterioare — pe bunul său prieten Ioan
Slavici și pe Veronica Micle. Tot acolo a fost un colaborator cunoscut al
conversațiilor literare și al grupurilor studențești. Unul dintre aceste
grupuri, România Jună, avea să aibă un impact puternic asupra carierei
lui.
Poeziile sale din această perioadă au fost citite în cadrul societății
literare Junimea din Iași, iar apoi publicate în revista Convorbiri
Literare. Iacob Negruzzi, redactorul revistei, a călătorit incognito la
Viena pentru a-l întâlni pe Eminescu, invitându-l să se stabilească la Iași.
Într-una dintre scrierile sale, Negruzzi scria cum a reușit să-l recunoască pe
Mihai Eminescu într-o mulțime de oameni la o cafenea, datorită aspectului său
romantic, cu păr lung și cu o privire care îl arăta aproape întotdeauna pierdut
în gânduri.
Reîntoarcerea în țară
În perioada 1874–1877 a locuit la Iași, unde a devenit director al
Bibliotecii Centrale Universitare. A lucrat, de asemenea, și ca profesor
suplinitor, ca inspector școlar pentru județele Iași și Vaslui, precum și ca
redactor la ziarul Curierul de Iași.
În 1877, s-a mutat înapoi la București, unde a început cariera sa poetică
și literară remarcabilă și lucrând din nou ca jurnalist. Trei ani mai târziu,
în 1880, a fost numit redactor-șef al ziarului Timpul. Atunci a
scris unele dintre cele mai apreciate piese editoriale ale sale, cum ar fi:
·
„Scrisorile I - IV”;
·
„Luceafărul”;
·
„Odă în metru antic”.
Începând cu anul 1880, Mihai Eminescu a observat o lentă deteriorare a vieții sale, care a dus ulterior la moartea sa. Cauza reală a morții sale, din 15 iunie 1889, a fost îndelung dezbătută.
Iată câteva lucruri interesante despre Mihai Eminescu:
- a avut o pasiune pentru fotbal, sport pe care l-a deprins de la Aron Pumnul;
- știa mai multe limbi străine: latină, germană, spaniolă, turcă, sârbă etc
- a fost un reprezentant de seamă al romantismului — curent cultural și
artistic;
- este înmormântat la cimitirul Bellu din București, acolo unde se odihnesc
veșnic și alte personalități marcante ale poporului român;
- „Viața” și „Stele în cer” ar fi fost ultimele poezii scrise de poet;
- în 1902, manuscrisele marelui poet, mai exact 46 de volume (14 000 de
file), au fost donate Academiei Române de către criticul literar Titu
Maiorescu;
- saluta persoanele cu care se întâlnea folosind expresia „Trăiască nația!”,
având convingeri naționaliste bine conturate;
- a locuit o perioadă în aceeași casă cu Ioan Slavici.
luni, 13 noiembrie 2023
Augustin Cozmuța (1944 - 2015)
AUGUSTIN COZMUȚA ( 14 NOIEMBRIE 1944 - 22 NOIEMBRIE 2015)
Pentru cei care trec frecvent pragul bibliotecii din Cernești, luna noiembrie, lună de toamna tarzie, nu este o lună oarecare. Este luna in care a vazut lumina zilei Augustin Cozmuța , ziarist,critic literar și scriitor român nascut in 14 noiembrie 1944 in Cernești, județul Maramureș. Tot in noiembrie scriitorul ne-a părăsit, plecand spre cele veșnice.
Scria jurnalista Anca Goja într-un articol : ”Augustin Cozmuţa şi-a înscris existenţa între două paranteze rotunde, ambele decupate din sfârşitul toamnei: 14 noiembrie 1944 – 22 noiembrie 2015.”
In anul 1999 Consiliul Local și Primaria Comunei Cernești au hotărât să-i fie conferit titlul de Cetățean de Onoare al comunei Cernești,ca o recunoaștere a unei cariere de excelență, a unor fapte si acte prin care omul de cultură Augustin Cozmuța și-a adus o contribuție deosebită la promovarea prestigiului satului său natal, Cernesti. Cu această ocazie am cunoscut un om modest si sufletist, in apropierea căruia simțeai că esti în largul tău și care era gata in orice moment sa te ajute cu un sfat și cu o vorba buna. Nu ne-a ajutat doar cu sfaturi ci și cu donații generoase de carte pentru bibliotecă.
La o jumătate de an de la trecerea sa în neființă consilierii locali ai comunei Cernești au aprobat o hotărâre prin care i s-a atribuit bibliotecii din comună numele regretatului scriitor . Astfel că, din luna mai al anului 2016, Biblioteca din comuna noastră poartă numele Biblioteca Comunală „Augustin Cozmuța”.
Biografie
Studiile liceale le-a absolvit în anul 1962, la Tîrgu Lăpuș, iar cele universitare la Cluj-Napoca. Licențiat, în filologie, promoția 1967, (cu lucrarea E. Lovinescu și modernismul) și, de asemenea, în filosofie, (cu lucrarea Politicul în publicistica lui Eminescu). Cursuri post-universitare de sociologia culturii (Brașov) și a presei (București). Din anul 1968 a fost ziarist în Baia Mare.A debutat în revista Tribuna (1966), al cărei cenaclu literar l-a frecventat în timpul studenției. A colaborat la revistele Tribuna, Steaua, Familia, Astra, Ateneu, Presa Noastră, Archeus, Pro Unione, Nord Literar, suplimentul Maramureș. A inițiat suplimentul Graiul de Duminică al ziarului Graiul Maramureșului (publicație cotidiană al cărei prim număr l-a editat, în compania unui grup de revoluționari, în decembrie 1989).A îngrijit culegerile literare Pagini maramureșene. A alcătuit antologia literară Nord statornic (Baia Mare 1973). Debut editorial cu volumul Punct de trecere. Interviuri, Editura Gutinul, Baia Mare 1995, premiat la Salonul de carte de la Oradea.
Redactor
de carte sau lector la mai multe lucrări și reviste, consilier editorial al
Editurii Gutinul Baia Mare. Autor de prefețe și postfețe la antologii literare,
la volume de poezie și proză ale unor autori maramureșeni publicați de edituri
băimărene.
A
inițiat manifestarea Cărțile Anului, în colaborare cu Primăria
Baia Mare. La acest concurs, i-au fost premiate cărțile Coasta
Pacifică. Jurnal californian (secțiunea Publicistică), Punct
critic Comentarii literare (Premiul special al juriului) și Momente
și schițe pe scena criticii. Pentru cartea Pagini de critică
literară a primit premiul Asociației Scriitorilor Baia Mare.
Apreciind
activitatea desfășurată în calitate de critic literar, Primăria Baia Mare l-a
declarat Scriitorul anului în 2015.
A
susținut Cartea de teatru, rubrică în programul de sală al
Teatrului Dramatic din Baia Mare, trupă pe care a însoțit-o în turnee și la
festivaluri naționale și internaționale de profil organizate la Timișoara,
Cluj-Napoca, Brașov, Bacău, Oradea, Parma (Italia) și Kielce (Polonia). A
însoțit formații artistice maramureșene și a călătorit pe cont propriu sau în
interes jurnalistic în Ungaria, Bulgaria, Polonia, Germania, Italia, Olanda,
Belgia, Ucraina, Republica Moldova, SUA.
A vernisat numeroase expoziții de artă publicând cronici și interviuri pe această temă, fiind citat în lucrarea-album Centrul artistic Baia Mare la centenar. Membru al juriului la festivaluri de literatură de la Cicârlău și Vișeu de Sus, cât și la unele ediții ale concursului Cărțile Anului.
VOLUME PUBLICATE
- Punct de trecere. Interviuri, Editura Gutinul, Baia Mare, 1995
- Punct de vedere. Editoriale, Editura Universității de Nord Baia Mare, 2000
- Coasta Pacifică. Jurnal Californian, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2002
- Punct critic. Comentarii literare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004
- Pagini de critică literară, Editura Eurotip, Baia Mare, 2010
- Momente și schițe pe scena criticii, Editura Eurotip, Baia Mare, 2013
- Alte pagini de critică literară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014
- Punct de trecere. Volumul II: Interviuri literare, Editura Gutinul, Baia Mare, 2015
- Incursiuni în arta plastică, Editura Gutinul, Baia Mare, 2016 (publicat postum)
- Anul 70 al vieții mele-Jurnal, Editura Cromatica, Baia Mare, 2017 (publicat postum)
- De la Nord statornic la Nord Literar - suplimentul Maramureș, Editura BJPD, Baia Mare, 2018 (publicat postum)
- Călătorie spre Constelația Scorpionului-Augustin Cozmuța- 75. Editura Ethnologica, Baia Mare, 2019,carte postumă, îngrijită de către soția scriitorului, Ileana Cozmuța

.jpg)












