joi, 2 iunie 2022

1 Iunie - Ziua Copilului

 

  In fiecare  an, de 1 Iunie -  Ziua Copilului , la  Biblioteca  Comunală  ”Augustin  Cozmuța” din Cernești are  loc ultima  etapa  a Concursului   ” Cel mai  bun cititor”, concurs  care se derulează  pe parcursul unui an.

 În această  zi  sunt  premiați  cei mai fideli  cititori  din rândul copiilor  , pentru  a fi stimulati in continuare  sa frecventeze  biblioteca, pentru  a le menține  trează  dragostea şi interesul faţă de carte si lectură.

 Anul  acesta copiii caștigători au primit  premii in carti  si dulciuri. Cartile  au fost  oferite  de către  primarie, cu sprijinul domnului primar. Vă  mulțumim!




marți, 1 martie 2022

Ion Creanga (1837 - 1889)

    

  Ion Creangă a fost unul dintre cei mai importanți scriitori români și cei mai de seamă clasici ai literaturii române, recunoscut și astăzi datorită povestirilor și basmelor sale.
  Data nașterii lui Ion Creangă este și astăzi incertă. Chiar el însuși afirmă în “Fragment de biografie” că s-ar fi născut la data de 1 martie 1837, dar este cunoscută și o altă teorie conform căreia, autorul s-ar fi născut la data de 10 iunie 1839. Creangă a mai avut șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petra. Ultimii trei dintre ei au murit la vârste fragede în copilărie, iar Maria, Ileana și Zahei au murit în 1919.

  Fiu de țăran, Creangă a fost pregătit de dascălul din sat, după care mama lui l-a încredințat bunicului matern, “tatăl mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig”, care l-a dus pe Valea Bistriței, la Broșteni, pentru a continua școala. La început, numele său era Ion Ștefănescu, dar ulterior și-a schimbat numele în Creangă, după numele mamei.

 La Școala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi  l-a avut profesor pe Titu Maiorescu, care l-a apreciat foarte mult .

   În anul 1875, Creangă îl cunoaște pe Mihai Eminescu cu care se împrietenește, iar la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale între anii 1875-1883.
   Creangă a murit pe data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Țicău și a fost înmormântat pe 2 ianuarie 1890, la cimitirul Eternitatea din Iași. Ion Creangă a avut un băiat, pe Constantin, un fost ofițer de carieră, care s-a căsătorit cu Olga Pătru (în 1886), fiica unui comerciant din Brăila. Împreună au avut patru copii: pe Horia, Ion(Ionel), Silvia și Laetitia. Cei doi nepoți ai lui Ion Creangă, Horia și Ion au fost arhitecți renumiți ai perioadei interbelice.
 Casa memorială Ion Creangă din Humulești este locul în care s-a născut și a copilărit Ion Creangă (1837-1889) în satul Humulești, astăzi o suburbie a orașului Târgu Neamț, din județul Neamț.

   Una dintre cele mai însemnate opere ale lui de Ion Creangă  este volumul Amintiri din copilărie   . Aici sunt scoase la iveală multe detalii intime despre viața de copil povestite cu sinceritate de Creangă.
 
 Povești  scrise de Ion Creangă

 Capra cu trei iezi (1875); Dănilă Prepeleac (1876); Fata babei și fata moșneagului (1877); Făt Frumos, fiul iepei (1877); Povestea lui Harap-Alb (1877); Ivan Turbincă (1878); Povestea lui Ionică cel prost (1877); Povestea lui Stan-Pățitul (1877); Povestea porcului (1876); Povestea poveștilor (1877-1878); Povestea unui om leneș (1878); Punguța cu doi bani (1875); Soacra cu trei nurori (1875).

Povestiri scrise de Creangă

   Acul și barosul (1874); Cinci pâini (1883); Inul și cămeșa (1874); Ion Roată și Cuza-Vodă (1882); Moș Ion Roată și Unirea (1880); Păcală (1880); Prostia omenească (1874); Ursul păcălit de vulpe (1880).

   Dragi cititori , vă asteptăm  cu drag să  imprumutați   cărți  scrise de Ion Creangă  aflate in  colecțiile  bibliotecii  noastre!

 




miercuri, 16 februarie 2022

15 februarie - Ziua Națională a Lecturii

     Incepând din acest an, România are o Zi Națională a Lecturii.  Pentru a marca această zi ,marți - 15 februarie, intre orele 11 si 14, biblioteca comunei a venit in intampinarea elevilor si preșcolarilor de la Școala Gimnazială Cernești   cu un stand de carte diversă. După preferințele fiecăruia, elevii si-au ales  cărți  pentru a citi  cateva minute fragmente din volumele expuse. Obiectivul acestor manifestări este incurajarea lecturii in rândul copiilor.

  Rolul școlii si a bibliotecilor devine esențial în a cultiva o activitate educativă si frumoasă - lectura, ca preocupare menită să ne salveze dintr-un univers superficial, un univers în care dăm click fără a decide. Lectura construiește legături profunde și statornice în mințile tuturor, fie copii sau adulți.

Țin să mulțumesc doamnelor profesoare si invățătoare : Pop Veronica, Zahan Felicia,

 Coteanu Ramona,  Farcaș Diana  și Marc Laura pentru colaborare.





  

vineri, 14 ianuarie 2022

Mihai Eminescu

 

SĂ VORBIM DESPRE EMINESCU







Moment  prilejuit de împlinirea a 172 de ani de la naşterea lui

 Mihai Eminescu

   Pentru că Eminescu a fost şi va rămâne poetul tuturor românilor, mari şi mici, a devenit o obişnuinţă ca în fiecare an în jurul datei de 15 ianuarie să avem la biblioteca un moment  dedicat lui, o zi în care să vorbim despre Eminescu.

 Nu dorim însă ca aceste aniversări dedicate lui să ia o amploare artificială, care să distruga  farmecul  operei sale, influenţând astfel în mod negativ percepţia celor tineri faţă de creaţia sa. De asemenea, ne dorim cu sinceritate ca Eminescu să fie amintit, să fie citit nu doar de 15 ianuarie, ci constant, nu pentru că este numit „poetul nepereche al literaturii române” sau „poetul naţional al românilor”, ci pentru că ”are meritul  de a fi turnat în cele mai frumoase forme limba noastră”.

   Astfel, elevii ciclului primar al Scolii Gimnaziale Cernesti, îndrumaţi de doamnele invatatoare, au vizionat la Biblioteca Comunala ”Augustin Cozmuta” un film despre  opera şi viaţa lui Mihai Eminescu si  au ascultat muzică pe versuri eminesciene . 

 Pentru început, copiii au fost familiarizati cu copilul-poet, vizionand imagini  si ascultand  povești despre copilăria lui Eminescu pentru a înțelege  că și scriitorii au fost copii și că au trecut prin experiențe interesante. Cunoscând mai multe despre viața poetului,copiii devin interesati și de opera sa.

  În copilărie, natura a avut o mare influență asupra poetului. Ascultand poezii pe tema naturii, le dezvoltam copiilor sensibilitatea și simțul frumosului. 

  Prin aceste intalniri la biblioteca, speram  sa stimulam interesul pentru lectura , elevii sa fie motivati sa citeasca in mod constant, pentru a deveni buni cititori.

luni, 1 noiembrie 2021

 

   

AUGUSTIN COZMUȚA ( 14 noiembrie1944 - 22 noiembrie 2015)

       Noiembrie este luna in care a vazut  lumina zilei  Augustin Cozmuța , ziarist,critic literar și scriitor român nascut in 14 noiembrie 1944 in  Cernești, județul Maramureș .



   Tot in noiembrie scriitorul  ne-a părăsit, plecand  spre cele veșnice.

    In anul 2016, in mai, la o jumătate de an de la   trecerea  sa în  neființă, consilierii locali  ai  comunei  Cernești au  aprobat  o  hotărâre  prin  care i s-a atribuit  bibliotecii din comună numele  regretatului  scriitor .

     Astfel că, din  anul  2016, Biblioteca din comuna noastră poartă numele Biblioteca Comunală „Augustin Cozmuța”.

Biografie

 Studiile liceale le-a absolvit în anul 1962, la Tîrgu Lăpuș, iar cele universitare la Cluj-Napoca. Licențiat, în filologie, promoția 1967, (cu lucrarea E. Lovinescu și modernismul) și, de asemenea, în filosofie, (cu lucrarea Politicul în publicistica lui Eminescu). Cursuri post-universitare de sociologia culturii (Brașov) și a presei (București). Din anul 1968 a fost ziarist în Baia Mare.

      


           

  A debutat în revista Tribuna (1966), al cărei cenaclu literar l-a frecventat în timpul studenției. A cola­borat la revistele Tribuna, Steaua, Familia, Astra, Ateneu, Presa Noastră, Archeus, Pro Unione, Nord Literar, suplimentul Maramureș. A inițiat suplimen­tul Graiul de Duminică al ziarului Graiul Maramureșului (publicație coti­diană al cărei prim număr l-a editat, în compania unui grup de revoluționari, în decembrie 1989).


 


Debut editorial cu volumul Punct de trecere. Inter­viuri, Editura Gutinul, Baia Mare 1995, premiat la Salonul de carte de la Oradea.

 

 


     A îngrijit culegerile literare Pagini maramureșene. A alcătuit antologia literară Nord statornic (Baia Mare 1973).

     Redactor de carte sau lector la mai multe lucrări și reviste, consilier editorial al Editurii Gutinul Baia Mare. Autor de prefețe și postfețe la antologii literare, la volume de poezie și proză ale unor autori maramureșeni publicați de edituri băimărene.


 A inițiat manifestarea Cărțile Anului, în cola­borare cu Primăria Baia Mare. La acest concurs, i-au fost premiate cărțile Coasta Pacifică. Jurnal californian (secțiunea Publicis­tică), Punct critic Comentarii literare (Premiul special al juriului) și Momente și schițe pe scena criticii. Pentru cartea Pagini de critică literară a primit premiul Asociației Scriitorilor Baia Mare.
Călătorie spre Constelația Scorpionului-Augustin Cozmuța- 75. Editura Ethnologica, Baia Mare, 2019,carte postumă, îngrijită de către soția lui, Ileana Cozmuța   

  Apreciind activitatea desfășurată în calitate de critic literar, Primăria Baia Mare l-a declarat Scriitorul anului în 2015.


     A susținut Cartea de teatru, rubrică în programul de sală al Teatrului Dramatic din Baia Mare, trupă pe care a însoțit-o în turnee și la festivaluri naționale și internaționale de profil organizate la Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Bacău, Oradea, Parma (Italia) și Kielce (Polonia). A însoțit formații artistice maramureșene și a călătorit pe cont propriu sau în interes jurnalistic în Ungaria, Bulgaria, Polonia, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Ucraina, Republica Moldova, SUA.

    A vernisat numeroase expoziții de artă publicând cronici și interviuri pe această temă, fiind citat în lucrarea-album Centrul artistic Baia Mare la centenar. Membru al juriului la festivaluri de literatură de la Cicârlău și Vișeu de Sus, cât și la unele ediții ale concursului Cărțile Anului

 

 

aFILIERI PROFESIONALE

·        Membru al Asociației Oamenilor de Teatru (ATM), secțiunea critică, îndrumată de    Valentin Silvestru.

·        Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.

·        Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

·        Vice-președinte al Asociației Scriitorilor Baia Mare.

·        Membru fondator al Cenaclului Nord din Baia Mare.

·        Membru fondator al revistei Archeus (1994) .

·        Membru fondator al revistei  Nord Literar (2003).

·        Membru în colegiul redacțional al revistei Pro Unione.

·        Redactor șef al ziarului Graiul Maramureșului dupa 1989

·        Secretar general de redacție al revistei Nord Literar(2003-2015)

·        Redactor-șef adjunct la revista de cultură Archeus.

·        Cadru didactic asociat la Universitatea de Nord Baia Mare, speci

 

vineri, 3 septembrie 2021

George Bacovia ( 1881 - 1957) - 140 de la nașterea poetului

 


PORTRET: George Bacovia, cel mai important poet simbolist român

 

   In  4 septembrie, se împlinesc 140 de ani de la naşterea lui George Bacovia, cel mai important poet simbolist român. Stilul său original, tonalitatea distinctă a versurilor sale, caracterizate de aşa-numita atmosferă bacoviană, de o copleşitoare dezolare, limbajul precis, tăios, sobru, ironic uneori, l-au impus pe Bacovia în rândul simboliştilor, el fiind considerat unul dintre cei mai importanţi precursori ai poeziei române moderne.

  George Andone Vasiliu, pe numele său la naştere, a apărut pe lume la 4 septembrie 1881, la Bacău, fiind al cincilea copil din cei nouă pe care i-au avut comerciantul Dimitrie Vasiliu și Zoe Vasiliu, casnică.

  Bacovia avea ochii albaștri, iar ticul său era să-și ciupească mustața, era timid, tăcut și retras, şi răspundea doar dacă era întrebat.

  La vârsta de 17 ani, din dorința de a ajunge ofițer, s-a înscris la Școala Militară din Iași însă nu a suportat regimul de cazarmă și, după doar două săptămâni, a evadat din internat îmbrăcat în uniforma de cadet pe care și-o cumpărase singur.

  Dupa absolvirea liceului, Bacovia avea să declare: „Anii de liceu nu mi-au părut prea fericiți. Era prea multă asprime în școală și prea puțină înțelegere”.

  Interesant este faptul că, într-o toamnă, a rămas închis o noapte întreagă, din neatenția paracliserului, în turnul bisericii Precista din orașul natal, întâmplare ce îi va inspira poezia „Amurg violet“, scrisă în 1899, iar anii traumatizanți de liceu îl inspiră în crearea unui alt poem celebru, „Liceu“.

  În școala primară și în liceu a crescut și a îngrijit peste două sute de porumbei din mai multe rase și de toate culorile şi fiecăruia îi dăduse câte un nume.

  Avea un talent deosebit la portrete și caricaturi, din care a realizat, de-a lungul vieții, câteva sute pentru diverse gazete și reviste, dar și pentru propria sa plăcere.

  În anul 1899, obține premiul I pe țară la concursul „Tinerimii române“ pentru „desen artistic de pe natură“, iar în 30 martie îi apare, în „Literatorul“, poezia „Și toate“ – debutul său literar – scrisă cu un an înainte și semnată V. George.

  În anul 1900 compune poezia „Plumb“, pe care o va finaliza abia în 1902.

  Urmează studii de drept, la București și Iași, pe care le finalizează în 1911, înscriindu-se în Baroul din Bacău. Bacovia nu a profesat însă niciodată ca avocat, fiind angajat ca mic funcționar sau profesor, în Bacău, Iași sau București, trăind greu și dedicându-se poeziei.

  Din cauza boemiei sale, dar și a bolii, îi era greu să respecte un program de lucru, cerea mereu concedii sau își dădea demisia. Astfel, a fost, rând pe rând, suplinitor și profesor de desen și caligrafie   la Școala Normală/Comercială de Băieți din Bacău, funcționar și ajutor de contabil la Prefectura Bacău, copist la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice din București sau șef de birou la Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale.

  În 1914 se internează la sanatoriul dr. Mărgăritescu din București, apoi publică în suplimentul literar al ziarului „Seara“ și trimite la tipar volumul „Plumb“.

  In 1916, la vârsta de 35 de ani, se produce debutul său editorial cu volumul ”Plumb” (1916), sub îngrijirea lui Ion Pillat, într-un tiraj de 500 de exemplare, pentru care avea să obţină Premiul Ministerului Artelor, în anul 1923.

  A continuat cu volumele: ”Scântei galbene” (1926), ”Bucăţi de noapte” (proză, 1926), ”Cu voi…” (1930), ”Comedii în fond” (1936), ”Stanţe burgheze” (1946). George Bacovia ne-a lăsat bine-cunoscutele poezii ”Decembre”, ”Lacustră”, ”Cuptor”, ”Nervi de primăvară”, ”Nervi de toamnă”, ”Amurg violet”, ”Alb”, ”Vocale”, ”Marş funebru” ş.a.

  Din anul 1925, a devenit director al revistei ”Ateneul cultural”, iar după căsătoria cu Agatha Grigorescu, în 1928, a locuit în Bacău, fără a avea serviciu, din noiembrie 1930 până în octombrie 1933, iar apoi s-a stabilit la Bucureşti.

  Trebuie spus că Agatha Grigorescu era o fată orfană de ambii părinți încă din adolescență, absolventă a Facultății de Litere și Filosofie din București, ulterior profesoară de limba română și ea însăși poetă.

  Bacovia a colaborat cu versuri la mai multe reviste, precum ”Astra”, ”Versuri”, ”Flacăra”, ”Românul literar”, ”Noua revistă română”, ”Gândirea”. A primit Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru poezie (1925), precum şi Premiul Naţional pentru Poezie (1934, ex aequo cu Tudor Arghezi).

  George Bacovia a trecut la Domnul la 22 mai 1957, în locuința sa din București.

  Poeta Agatha Grigorescu-Bacovia (1895-1981) este autoarea unor lucrări de memorialistică în care reconstituie viaţa sa şi a soţului său, George Bacovia: „Bacovia. Viaţa poetului”(1962), „Poezie sau destin. Viaţa poetei” (1971), „George Bacovia. Ultimii săi ani” (1981).

   Astăzi, Teatrul municipal din Bacău poartă numele poetului şi tot la Bacău este organizat anual Festivalul literar „Toamnă Bacoviană”.

   În 2011, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, o monedă din argint dedicată aniversării a 130 de ani de la naşterea poetului, iar în 2014 Romfilatelia a lansat emisiunea de mărci poştale „Scriitori şi pagini de colecţie”, cu patru timbre pe care sunt reprezentate portretele lui Ion Creangă, Vasile Alecsandri, George Coşbuc şi George Bacovia – timbrul cu portretul lui George Bacovia ilustrând, de asemenea, şi primele două strofe ale poeziei „Decembrie”.

Casa poetului din Bacău, devenită azi muzeu memorial, se remarcă prin simplitatea și bunul gust al mobilierului, între obiectele expuse aici se numără și pianul și vioara, instrumente muzicale care au aparținut poetului, precum și mai multe manuscrise originale.

  Interesant este faptul că la vârsta de 73 de ani, Bacovia a înregistrat la Radio București 28 de poezii, difuzate pe discuri de vinil (apărute în 1966 și 1977 la Electrecord), apoi pe CD (apărut în 2005 la    Editura Casa Radio, ulterior reeditat). Aceasta a rămas singura înregistrare radiofonică a poetului, fiindcă cea care fusese realizată cu un an mai devreme, a fost distrusă.

 Mai jos vă prezentăm o parte din volumele de poezie scrisă de Bacovia, existente in colectiile Bibliotecii ”Augustin Cozmuța” din Cernești.


Sursa ( Rador)

 


marți, 31 august 2021

31 august - Ziua Limbii Române


  Limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă,  îmbogăţită sau sărăcită, cultivată sau maltratată – este celebrată în 31 august, în numele celor 28 de milioane de vorbitori de limba română din toata lumea.


  ” Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană.” – Petre Ţuţea –

Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”

 Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea “Limba este însăţi floarea sufletului etnic al românimii.”

 Învaţată în familie şi în şcoală şi apoi iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată ori uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire.

    Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru   a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamată, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române. 

(Sursa: Identitatea Românească)